Isaia
51 „Ascultați-mă, voi, care urmăriți dreptatea,
care îl căutați pe Iehova!
Priviți la stânca din care ați fost ciopliți
și la cariera din care ați fost scoși!
3 Căci Iehova va mângâia Sionul.+
Va aduce mângâiere tuturor ruinelor lui+
și va face pustiul lui ca Edenul+
și câmpia lui aridă ca grădina lui Iehova.+
În el vor fi bucurie și veselie,
mulțumiri și cântece.+
6 Ridicați-vă ochii spre ceruri
și priviți în jos spre pământ!
Căci cerurile vor fi risipite ca fumul,
pământul se va uza ca o haină,
iar locuitorii lui vor muri ca țânțarii.
Nu vă temeți de batjocurile oamenilor muritori
și nu vă îngroziți din cauza insultelor lor!
Dar dreptatea mea va dăinui veșnic
și salvarea mea pentru toate generațiile.”+
Trezește-te ca în zilele de odinioară, ca în generațiile trecute!
10 Nu ești tu cel care a secat marea, apele adâncului imens,+
cel care a prefăcut adâncurile mării într-un drum pe care să treacă cei răscumpărați?+
11 Cei răscumpărați ai lui Iehova se vor întoarce.+
Vor găsi bucurie și veselie.
Durerea și suspinul vor dispărea.+
12 Eu, eu sunt Cel care vă mângâie.+
„De ce să te temi de omul muritor, care piere,+
și de fiul omului, care se veștejește ca iarba?
13 De ce să-l uiți pe Iehova, Făuritorul tău,+
Cel care a întins cerurile+ și a pus temelia pământului?
Și de ce să te temi mereu, cât este ziua de lungă, de furia asupritorului*,
de parcă ar putea să te nimicească?
Unde este furia asupritorului?
14 Cel aflat în lanțuri va fi eliberat în curând.+
El nu va muri și nu va ajunge în groapă,
nici nu-i va lipsi pâinea.
15 Eu sunt Iehova, Dumnezeul tău,
cel care răscolește marea și îi agită valurile.+
Iehova al armatelor este numele meu.+
16 Voi pune cuvintele mele în gura ta
și te voi acoperi cu umbra mâinii mele,+
ca să întind cerurile, să pun temelia pământului+
și să spun Sionului: «Tu ești poporul meu!».+
17 Trezește-te, trezește-te, ridică-te, cetate Ierusalim,+
care ai băut din mâna lui Iehova paharul mâniei sale!
Ai băut potirul,
ai golit paharul care provoacă amețeală.+
18 Dintre toți fiii pe care i-a adus pe lume nu este niciunul care s-o călăuzească
și dintre toți fiii pe care i-a crescut nu este niciunul care s-o ia de mână.
19 Aceste două lucruri ți s-au întâmplat.
Cine te va compătimi?
Distrugerea și pustiirea, foamea și sabia!+
Cine te va mângâia?+
zac la fiecare colț de stradă*
ca oaia sălbatică în capcană.
Sunt plini de furia lui Iehova, de mustrarea Dumnezeului tău.”
21 De aceea, ascultă, te rog,
femeie năpăstuită și beată, dar nu de vin!
22 Așa spune Domnul tău, Iehova, Dumnezeul tău, care își apără poporul:
„Iată! Îți voi lua din mână paharul care provoacă amețeală.+
Nu vei mai bea niciodată din potir,
din paharul furiei mele.+
23 Îl voi pune în mâna celor care te chinuie+
și care ți-au spus*: «Apleacă-te ca să trecem peste tine!».
Astfel, ți-ai făcut spatele ca pământul
și ca o stradă pe care ei să umble”.