Munţii — Capodopere ale creaţiei

ANZII, Munţii Cascadelor, Munţii Himalaya, Munţii Stâncoşi, Alpii şi Munţii Ural — iată doar câţiva dintre munţii planetei Pământ. Mărimea impresionantă a acestor munţi îţi taie respiraţia.

Imaginaţi-vă că vă aflaţi în faţa Vârfului Everest. Acesta este piesa de muzeu a pământului în ce priveşte înălţimea, şi anume 8 848 de metri — un monument de peste 8,5 kilometri înălţime! Iar acest vârf reprezintă doar o părticică din magnificii Himalaya. Cu cele peste 70 de vârfuri, care ating fiecare ameţitoarea înălţime de 6 400 de metri, acest lanţ muntos este de două ori mai mare decât Alpii din Europa!

Zone biotice unice

În majoritatea munţilor se găsesc zone, sau medii, biotice variate, în principal, datorită scăderii de temperatură cu circa 1,8° C la fiecare 300 de metri altitudine. Variaţiile în ce priveşte precipitaţiile, solul şi vântul fac şi ele ca fiecare zonă să fie unică.

Un exemplu de varietate a unor astfel de medii biotice îl constituie San Francisco Peaks din Arizona, S.U.A. Aceştia sunt cei mai înalţi munţi din statul Arizona. Dacă începeţi să urcaţi de la poalele munţilor, de pe platoul Coconino, până pe unul dintre vârfuri, veţi observa la început o comunitate ecologică în care se găsesc şopârle şi cactuşi care trăiesc în condiţii de deşert. Treptat, veţi pătrunde în zone biotice mai reci, acolo unde este locuinţa caprelor de munte şi a molidului. În cele din urmă, veţi ajunge la condiţiile de climă arctico-alpine din vârf. Cu ocazia doar a unei singure ascensiuni, aţi putut întâlni aceeaşi varietate de forme de viaţă şi de medii biotice pe care le-aţi fi putut găsi numai dacă aţi fi călătorit în interiorul continentului, din Mexic până în Canada, la o altitudine apropiată de nivelul mării!

Aţi simţit vreodată acea senzaţie de bună dispoziţie pe care o dă respirarea aerului tare şi proaspăt de munte? Temperatura scăzută a aerului constituie o explicaţie a acestei senzaţii. Însă acolo unde nu există oraşe în apropiere, aerul de munte poate fi şi mai curat şi mai pur. La o altitudine de 2 000 de metri, în fiecare centimetru cub de aer s-ar putea găsi doar 2 500 de mici particule de praf, polen etc. Comparaţi-l cu aerul din marile oraşe, unde în acelaşi volum de aer se pot găsi nu mai puţin de 150 000 de astfel de particule! Acest lucru explică motivul pentru care observatoarele moderne sunt adesea instalate pe munţi, unde aerul curat şi uscat oferă condiţii ideale pentru observaţiile astronomice.

Bineînţeles, munţii nu sunt la fel de ospitalieri la înălţimi mai mari, unde presiunea atmosferică şi cantitatea de oxigen scad, radiaţiile solare cresc, iar vânturile extrem de puternice fac ca temperatura să scadă brusc. În mod surprinzător, chiar în astfel de condiţii, unele forme de viaţă continuă să înflorească cu tenacitate. Să luăm, de exemplu, cazul micuţului păianjen săritor, un păianjen din familia Salticidae. Acest locuitor al munţilor este la el acasă în Munţii Himalaya, la mai bine de 6 000 de metri altitudine! Cum supravieţuieşte această creatură nu le este în întregime cunoscut oamenilor de ştiinţă.

Efecte asupra omului

Munţii îşi pun amprenta asupra întregii omeniri. De exemplu, aruncaţi o privire asupra hărţii lumii. Observaţi cum Pirineii, ale căror vârfuri ating înălţimi de peste 3 000 de metri, separă Spania de Franţa şi de restul Europei. Veţi observa, de asemenea, că multe alte graniţe politice sunt trasate de-a lungul unor masive lanţuri muntoase. Aceste bariere de neclintit au constituit piedici în calea călătoriilor şi a comerţului efectuat de oameni de limbi şi obiceiuri diferite. Aşadar, prezenţa munţilor a avut probabil o influenţă care a dus la modificarea formei şi a mărimii ţării în care locuiţi, a limbii pe care o vorbiţi şi a obiceiurilor din ţara dumneavoastră.

Munţii înalţi sunt, de asemenea, o stavilă în calea vânturilor. Acest lucru poate influenţa ciclurile legate de ploi, zăpadă, vânt şi temperatură. Aceasta, la rândul ei, afectează varietatea de produse alimentare de care vă bucuraţi, genul de haine pe care le purtaţi şi, probabil, chiar şi forma arhitecturală a locuinţei dumneavoastre.

De exemplu, Munţii Kunlun, Tian Şan, Hindukuş, Himalaya şi alte lanţuri muntoase străbat Asia Centrală de la est la vest. Aceşti giganţi tăcuţi împiedică vânturile uscate şi reci ce vin dinspre Siberia să măture ţinuturile şi opresc vânturile umede şi calde dinspre Oceanul Indian să pătrundă în interior. Astfel, la nord de aceşti munţi există condiţii climaterice total diferite faţă de cele din sud, influenţând viaţa a milioane de oameni.

Un mediu aflat în pericol?

În mod surprinzător, omenirea distruge frumuseţea şi splendoarea acestor munţi. Râsul şi ursul care odinioară hoinăreau prin Alpi au dispărut ca urmare a unei vânători necontrolate. Preţiosul sol de suprafaţă este spălat de pe numeroase coaste din cauza defrişărilor. Poluarea industrială şi turismul intensiv influenţează şi ele într-o mare măsură delicatul echilibru ecologic al unor regiuni montane.

Din fericire, munţii sunt o caracteristică permanentă a peisajului de pe pământ (compară cu Geneza 49:26). Demn de remarcat este faptul că Biblia aseamănă apropiatul guvern al lumii noi cu un munte. Umplând pământul, acest guvern asemănător unui munte va repara orice pagubă ce s-a făcut pe planetă (Daniel 2:35, 44, 45). Avem astfel asigurarea că ne vom bucura pentru totdeauna de aceste capodopere ale creaţiei.

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

Mont Blanc, Franţa, 4 807 metri

[Provenienţa fotografiei]

M. Thonig/H. Armstrong Roberts

[Legenda fotografiei de la pagina 18]

Muntele Fuji, Japonia, 3 776 de metri

[Provenienţa fotografiei]

A. Tovy/H. Armstrong Roberts