Calcutta: oraş al contrastelor plin de viaţă

De la corespondentul nostru din India

PENTRU scriitorul britanic Rudyard Kipling, acesta era „oraşul nopţii înspăimântătoare“, „oraşul pestilenţial şi ticsit“. Dar pentru renumitul poet urdu Mīrzā Ghālib, „acest oraş ceresc“ era „un oraş atât de înviorător“. Fiecare vizită în oraş i se părea scriitorului Dominique Lapierre câte „o nouă experienţă magică“, pe când Peter White, scriind în National Geographic, îi cita pe alţii care numeau oraşul „înspăimântător, îngrozitor. Cea mai mare mahala a lumii“. Fără îndoială, Calcutta (în bengali, Kalikata) este un oraş al contrastelor.

Întemeierea oraşului

Calcutta, situată pe coasta nord-estică a Indiei, pe teritoriul Bengalului de Vest, nu face parte din istoria antică a Indiei. În comparaţie cu alte oraşe, cum ar fi Delhi sau Thanjavur, Calcutta este un oraş nou. Aşa cum se întâmplă deseori în istoria oraşelor, Calcutta s-a născut datorită unui fluviu, puternicul Gange. Pe măsură ce se apropie de golful Bengal, Gange se împarte în două braţe, iar apoi în mai multe, ca să formeze în cele din urmă cea mai mare deltă din lume. Marginea vestică a deltei o constituie râul care mai demult se numea Bhagirathi-Ganga, cunoscut mai târziu sub numele de Hooghly, care se varsă la sud în mare.

În secolele al XV-lea şi al XVI-lea, negustori portughezi, olandezi şi britanici au navigat în sus pe Hooghly şi, cu permisiunea conducătorilor locali, au fondat puncte comerciale. Job Charnock, un funcţionar în cadrul Companiei Britanice a Indiilor Orientale, a ales satul Sutanuti ca centru comercial. După câteva nereuşite, el a navigat din nou spre Sutanuti şi, incluzând şi satele Govindpur şi Kalikata, a pus bazele unei aşezări britanice, ceea ce însemna mai mult decât un simplu centru comercial. Era 24 august 1690. Se născuse Calcutta!

În 1698, englezilor li s-a acordat în mod legal posibilitatea de a ocupa pământul cu chirie sau arendă, iar ei au plătit arendă conducătorilor moguli până în 1757. Englezii au construit Fortul William pentru a asigura protecţia militară a oraşului care se dezvolta. Negustorii, conştienţi de securitatea pe care o asigura Fortul William, au început să-şi construiască aici vile mari. Până la acea vreme, populaţia oraşului şi a satelor din apropiere ajunsese la 400 000, iar comerţul aducea anual aproximativ 50 de corăbii în sus pe Hooghly.

Gaura Neagră a Calcuttei

În 1756, Calcutta a fost atacată de Sirāj-ud- Dawlah, un tânăr conducător năprasnic al Bengalului. Majoritatea locuitorilor au fugit, dar câţiva europeni, care se refugiaseră în Fortul William, au capitulat şi au fost închişi într-o închisoare mică în căldura înăbuşitoare a lunii iunie. În ziua următoare, s-a descoperit că mulţi se sufocaseră. Închisoarea a fost numită Gaura Neagră a Calcuttei.

Acest incident a provocat mânia Companiei Indiilor Orientale, iar, în 1757, Robert Clive a pornit în fruntea unei armate alcătuite din soldaţi englezi ca să reia stăpânirea asupra oraşului. Se spune că Bătălia de la Plassey care a urmat a marcat începutul dominaţiei britanice în India. Ce rezultat au avut toate acestea asupra Calcuttei? În 1773, aceasta a devenit capitala Indiei Britanice, rămânând pe această poziţie până în 1911.

Calcutta primeşte o nouă înfăţişare

Pe măsură ce bogăţia se revărsa asupra oraşului, aici se înălţau clădiri grandioase, Calcutta primind astfel numele de Oraş al Palatelor. Se construiau străzi largi şi se deschideau muzee şi biblioteci. Multe dintre aceste clădiri impozante au rămas până în prezent, ca mărturie a acestei epoci apuse.

După 190 de ani de dominaţie britanică, India — sub conducerea lui Mohandas Gandhi şi a lui Jawaharlal Nehru — şi-a câştigat independenţa în 1947, iar aceasta a adus cu ea divizarea. Sub conducerea lui Mohammed Ali Jinnah s-a format statul musulman Pakistan (Pakistanul de Est şi de Vest). Apoi, în 1971, Pakistanul de Est a devenit Bangladesh. Aceste evenimente au făcut ca valuri mari de refugiaţi să se îndrepte spre Calcutta; în prezent, se estimează că, în zona metropolitană, populaţia depăşeşte 12 000 000.

Această mişcare în masă a unor persoane lipsite de mijloace de trai a cauzat probleme grave. Lipsa de locuinţe însemna ca efectiv milioane de oameni să locuiască în cele mai sărace mahalale, în adăposturi făcute din carton sau iută, în condiţii sanitare necorespunzătoare sau chiar inexistente, fără electricitate sau fără apă. Alte mii de oameni locuiau pe străzi. În 1967, dând publicităţii statistici referitoare la situaţia din Calcutta, nouă urbanişti internaţionali au afirmat că oraşul „înainta cu rapiditate spre distrugerea economiei, a locuinţelor, a condiţiilor sanitare, a transportului şi spre degradarea însuşirilor umane esenţiale“. Viitorul părea sumbru.

În efortul de a pune la dispoziţie un număr mai mare de locuinţe, în special pentru grupurile de cetăţeni care aveau venituri mici, a fost asanată o arie extinsă de teren inundat de apă sărată. De asemenea, dragarea aluviunilor din râu, pentru a crea un teren cu straturi alternative de pământ şi gunoi, a avut drept rezultat îmbunătăţirea navigaţiei.

La începutul anilor ’90, India a cunoscut o perioadă de mari investiţii internaţionale, iar Calcutta nu a fost trecută cu vederea. Aşadar, s-a început o curăţenie generală a oraşului. Locuitorii mahalalelor au fost mutaţi în afara oraşului, gunoiul a fost folosit la producerea de curent electric şi de îngrăşăminte şi a fost interzisă conducerea vehiculelor poluante, precum şi folosirea cuptoarelor fără coşuri de fum. Străzile au fost lărgite şi s-au construit centre comerciale. Cetăţenii înlăturau gunoaiele, curăţau şi vopseau. Calcutta a fost salvată de la dezastru şi i s-a mai dat o şansă de a se reface — o şansă atât de mare, încât oraşul de odinioară, care se afla în pragul distrugerii, era acum din nou plin de viaţă. Potrivit unei statistici din 1997 cu privire la profitul adus ţării şi la aspectul şi dotarea civică, oraşul s-a clasificat cu mult deasupra altor oraşe mari ale Indiei.

Metropolă a comerţului

Cu refugiaţii din ţările vecine, cu imigranţii din alte state ale Indiei, cu localnicii bengalezi şi cu vechii rezidenţi chinezi şi armeni, metropola a devenit un amestec de limbi, culturi, religii şi arte culinare. Ce anume atrăgea aceste milioane de oameni spre Calcutta? Comerţul! În acest port, unde estul se întâlneşte cu vestul, veneau corăbii din toată lumea. Se exporta salpetru, iută, ceai, zahăr, indigoferă, bumbac şi mătase. Mari cantităţi de bunuri intrau şi ieşeau din Calcutta pe căi ferate, rutiere şi maritime. După obţinerea independenţei, s-au deschis uriaşe uzine metalurgice şi oţelării şi s-au extras minereuri valoroase pentru uz casnic şi pentru export.

Portul avea un rol fundamental în dezvoltarea comerţului. La început, englezii ancorau acolo unde Hooghly era mai adânc şi trimiteau marfa cu bărci mai mici în sus pe râu. În 1758 s-a stabilit în Calcutta nucleul a ceea ce mai târziu avea să devină portul cel mai important al Indiei. Modernizarea continuă şi creşterea debitului de apă, care se datora unui baraj pe Gange, au contribuit la extinderea traficului maritim internaţional, costal şi a celui fluvial.

Transportul în antichitate şi în epoca modernă

Într-un oraş cu peste 12 milioane de locuitori, transportul este o problemă majoră. Calcutta dispune de toate mijloacele de transport care există de obicei într-un oraş modern — şi chiar de mai multe! Pentru vizitatori, ricşele trase cu mâna sunt o minunăţie, urmărind cu privirea nişte oameni care, cu dibăcie, îşi croiesc drum prin aglomeraţia mare — adesea ducându-şi pasagerii la destinaţie mai repede decât ar ajunge aceştia cu autobuzele sau cu taxiurile blocate în circulaţie. Introdusă în circulaţie în 1900 pentru transportul bunurilor, la scurt timp ricşa a început să fie folosită la transportul oamenilor; se estimează că există aproximativ 25 000 de ricşe pe străzile oraşului! Cu toate că încetinesc traficul, ele asigură locuri de muncă pentru aproximativ 50 000 de oameni şi transportul mult mai multora.

În fiecare zi, mici feriboturi duc mii de navetişti de la gara principală a Calcuttei la cartierul central de afaceri. Se pune un mai mare accent pe transportul fluvial pentru a contribui la înlăturarea problemelor de circulaţie, întrucât peste 50 000 de automobile şi mii de camioane se luptă zilnic să treacă podul cel mai circulat, Podul Howrah.

Probabil că, în oraş, tramvaiele sunt mijlocul de transport preferat. Un excelent sistem de vehicule de mare capacitate, care nu consumă multă energie şi care nu poluează, asigură transportul în fiecare zi a sute de mii de oameni prin oraş, cu toate că nu întotdeauna în cele mai bune condiţii. Trebuie să fii specialist ca să te poţi ţine bine de o bară de lângă uşa unui tramvai din cauza supraaglomerării! Finalizarea de curând a construcţiei metroului a îmbunătăţit mult situaţia, deoarece acesta transportă peste 60 000 de pasageri pe oră în zona centrală a oraşului, într-o atmosferă răcoroasă şi confortabilă.

Cultura variată a Calcuttei

Posibilităţile de instruire existente în Calcutta i-au ajutat pe mulţi să se specializeze în domenii cum ar fi ştiinţa şi dreptul, iar artele înfloresc în acest oraş, care a devenit un centru cultural al subcontinentului. Universitatea din Calcutta, veche de 140 de ani, se mândreşte cu peste un sfert de milion de studenţi, aceasta fiind una dintre cele mai mari universităţi din lume.

Dacă, în India, oraşul Mumbai este centrul filmelor comerciale, în Calcutta filmele de mare valoare artistică sunt la ele acasă. Nume ca Satyajit Ray şi Mrinal Sen sunt cunoscute peste tot în lume pentru contribuţia adusă artei. Calcutta se mândreşte cu mai mulţi poeţi decât Roma şi Parisul la un loc, cu mai multe reviste literare decât New York-ul şi Londra, iar pe College Street se află una dintre cele mai mari pieţe de cărţi de anticariat din lume.

Lucruri extraordinare ce pot fi văzute

Printre obiectivele turistice remarcabile se află Muzeul Victoria, construit din marmură în stil italian renascentist. Deschis în 1921, acesta este un muzeu mare, care expune obiecte datând din perioada dominaţiei britanice în India. Printre muzeele Calcuttei se numără şi imensul Muzeu Indian, precum şi alte 30 de muzee. Merită să fie vizitate atât Grădina Botanică Indiană, cu arborele ei banian care are o circumferinţă de peste 400 de metri şi o vârstă de 240 de ani, cât şi Grădina Zoologică. Maidanul — un loc viran de 520 de hectare — este cunoscut drept plămânii Calcuttei şi cea mai mare piaţă din India. De asemenea, oraşul se mai mândreşte cu Planetariul Birla, unul dintre cele mai mari planetarii din lume. Pentru iubitorii de crichet, stadionul de crichet Grădina Eden adăposteşte cu ocazia meciurilor internaţionale peste 100 000 de spectatori gălăgioşi şi entuziasmaţi.

O clădire foarte frumoasă este Science City, cel mai mare centru ştiinţific interactiv, care le dă posibilitatea vizitatorilor să experimenteze un cutremur, să vadă o insulă scufundându-se, să fie martorii formării unei tornade şi să înveţe lucruri fascinante cu privire la mediul înconjurător şi la obiceiurile multor vieţuitoare. Dar pentru hinduşi, cea mai mare atracţie a Calcuttei o constituie Durga Puja, o ceremonie care durează cinci zile, în timpul căreia oraşul se lasă în voia unei adevărate frenezii religioase, ceea ce face ca mai toate activităţile cotidiene să înceteze.

Ce puteţi găsi dacă mergeţi la cumpărături în Calcutta? Aproape tot ce doriţi! Dar fiţi pregătiţi să vă faceţi loc cu coatele în mulţimile gălăgioase şi nu uitaţi să observaţi femeile îmbrăcate în frumosul sari multicolor. Puteţi cumpăra la preţuri rezonabile articole de marochinărie, inclusiv pantofi de piele de bună calitate din magazinele chinezeşti. Obiecte de inox, textile, splendide vase de lut şi bijuterii lucrate cu măiestrie sunt doar câteva dintre articolele pe care un client răbdător le poate găsi în pieţele imense ale acestui „paradis al clientului“.

Târgul gurmanzilor

Calcutta a mai fost descrisă drept paradisul gurmanzilor, aşadar nu o putem părăsi fără să degustăm câteva dintre specialităţile ei culinare. S-a spus că bengalezii venerează mâncarea şi judecă oamenii în funcţie de talentul lor în arta culinară! Peştele este un aliment indispensabil în târgul din Calcutta, iar în pieţele imense găseşti o mare varietate de peşte, carne şi legume. Mirodenii proaspete, sortate cu grijă, dau un plus de savoare celor mai obişnuite legume. Mâncarea chinezească abundă. Iar locul întâi în rândul desfătărilor culinare ale Calcuttei îl ocupă renumitele ei dulciuri. Rasagollas, — cocoloaşe de brânză uscată, aromate şi înmuiate în sirop de zahăr — sunt simbolul Bengalului. Şi nu uitaţi să gustaţi mishti doi, un excelent iaurt îndulcit, care de obicei se serveşte la sfârşitul mesei. Salivaţi deja? Simţiţi aromele plăcute care se răspândesc de la acele restaurante? Da, Calcutta este cu adevărat un oraş al contrastelor, plin de viaţă şi fascinant!

[Hărţile de la pagina 15]

(Pentru modul în care textul apare în pagină, vezi publicaţia)

SRI LANKA

INDIA

Calcutta

BANGLADESH

[Harta]

CALCUTTA

Grădina Botanică

Maidan

Grădina Zoologică

Planetariul Birla

Muzeul Victoria

Muzeul Indian

Râul Hooghly

Lac cu apă sărată

Aeroportul Internaţional Dum Dum

[Provenienţa hărţii]

Mountain High Maps® Copyright © 1997 Digital Wisdom, Inc.

[Legenda fotografiei de la pagina 15]

Science City

[Legenda fotografiei de la pagina 16]

Muzeul Victoria

[Legenda fotografiei de la paginile 16, 17]

O scenă dintr-o piaţă aglomerată

[Legenda fotografiei de la pagina 17]

O frizerie pe trotuar