Poate fi câştigată lupta împotriva drogurilor?

CÂŞTIGAREA luptei împotriva drogurilor este un obiectiv demn de laudă, dar nu este o sarcină uşoară. Două motoare puternice pun în mişcare trenul traficului de droguri: cererea şi oferta. Timp de aproape un secol, guvernele şi forţele de poliţie s-au concentrat asupra reducerii ofertei. Ipoteza lor era simplă: Dacă nu există droguri, nu există nici dependenţi.

Se atacă oferta

În acest scop, forţele de poliţie angajate în lupta antidrog au confiscat mari încărcături de droguri, iar colaborarea internaţională a contribuit la trimiterea în închisoare a unor importanţi traficanţi de droguri. Dar realitatea dură este că, deşi supravegherea eficientă din partea poliţiei îi obligă pe unii traficanţi de droguri să se mute în altă parte, să-şi caute alte pieţe sau să fie mai ingenioşi, aceasta nu îi opreşte. „Nu vom fi un adversar pe măsură pentru traficanţii de droguri atâta timp cât ei au fonduri nelimitate, iar noi trebuie să ne luptăm să obţinem fonduri suficiente de la buget“, a recunoscut un specialist în narcotice.

Într-un interviu luat de revista Treziţi-vă!, Joe de la Rosa, un ofiţer de poliţie specializat în combaterea delincvenţei, angajat al Forţelor de Poliţie din Gibraltar, a vorbit despre cât de dificilă este supravegherea traficului de droguri între Africa şi Peninsula Iberică. „Pe parcursul anului 1997 am confiscat aproape 400 de kilograme de răşină de cannabis“, a declarat el. „De fapt, cea mai mare parte a acesteia nu a fost confiscată de la traficanţii de droguri; aceasta a fost găsită plutind pe mare sau aruncată de valuri pe ţărm. Acest lucru vă ajută să vă formaţi o idee cu privire la enormele cantităţi de droguri care trec anual strâmtoarea Gibraltar. Ceea ce confiscăm noi este doar vârful aisbergului. «Navetiştii» ce fac ruta Africa–Spania au bărci cu motor mult mai rapide decât bărcile ce intră în dotarea vamei. Iar dacă simt că sunt în pericolul de a fi prinşi, pur şi simplu aruncă drogurile în mare, aşa că nu mai avem nici o dovadă pe baza căreia să-i acuzăm.“

Poliţia se confruntă cu asemenea probleme şi în alte părţi ale lumii. Călători cu aspect obişnuit, avioane uşoare, portcontainere şi chiar şi unele submarine transportă ilicit droguri peste oceane sau pe la frontiere uşor de trecut. Într-un raport al Naţiunilor Unite se estima că, „pentru a reduce substanţial profitul din traficul de droguri, este necesară interceptarea a cel puţin 75 la sută din încărcăturile transportului internaţional de droguri“. În momentul de faţă, rata interceptărilor nu depăşeşte cu mult 30 la sută în cazul transportului de cocaină, iar în cazul altor droguri aceasta este mult mai mică.

Aşadar, de ce nu atacă guvernele sursa problemei şi nu distrug toate recoltele de cannabis, mac de opiu şi arbuşti de coca? Nu de mult, Naţiunile Unite au recomandat această măsură, dar nu este una uşoară. Cannabisul poate fi cultivat în aproape orice grădină. O importantă zonă din Anzi în care se cultivă arbuşti de coca se află într-o regiune despre care se spune că este „în afara controlului statului“. În situaţii asemănătoare se află şi anumite zone izolate din Afghanistan şi Myanmar, principale surse de opiu şi heroină.

Ca să complice şi mai mult lucrurile, traficanţii de droguri pot recurge foarte uşor la drogurile designer, pentru care cererea este tot mai mare. Iar laboratoarele clandestine pot fabrica aceste droguri sintetice aproape oriunde în lume.

Ar putea fi oare redus traficul de droguri printr-o supraveghere mai eficientă din partea poliţiei şi prin pedepse cu închisoarea mai severe? Există prea mulţi contrabandişti, prea mulţi dependenţi de droguri şi prea puţini poliţişti pentru ca metoda să fie eficientă. În Statele Unite, de exemplu, există aproape două milioane de oameni după gratii, mulţi dintre ei din cauza unor delicte ce au legătură cu drogurile. Dar ameninţarea cu închisoarea nu i-a împiedicat pe oameni să consume droguri. În multe ţări în curs de dezvoltare în care vânzările de droguri sunt explozive, forţele de poliţie, care nu au suficient personal şi care sunt prost plătite, sunt neputincioase când trebuie să stăvilească acest val al traficului de droguri.

Poate fi redusă cererea de droguri?

Dacă eforturile de a ţine sub control oferta de droguri s-au dovedit inutile, ce se poate spune despre reducerea cererii? „Lupta împotriva drogurilor este, de fapt, o luptă pentru minţi şi inimi, şi nu o simplă chestiune cu care au de-a face poliţia, tribunalele şi închisorile“, afirmă revista Time.

Şi Joe de la Rosa, citat mai înainte, este de părere că educaţia este unica modalitate de a lupta împotriva drogurilor. „Dependenţa de droguri este o problemă socială creată de societate, aşadar trebuie să schimbăm societatea sau, cel puţin, să schimbăm modul de a gândi al oamenilor“, afirmă el. „Încercăm să antrenăm în această acţiune şcoli, părinţi şi profesori pentru ca toţi să fie conştienţi că pericolul există, că drogurile sunt disponibile şi că copiii lor pot cădea victimă acestora.“

Care este contribuţia Martorilor lui Iehova

De mulţi ani, Martorii lui Iehova iau parte activă la acţiunea de educare a oamenilor în vederea respingerii drogurilor. Ei au pregătit informaţii menite să-i ajute pe părinţi să-şi înveţe copiii în legătură cu pericolele pe care le implică consumul de droguri.a Mai mult decât atât, ministerul lor a contribuit la reabilitarea multor consumatori şi traficanţi de droguri.

Ana, menţionată în articolul precedent, a făcut cunoştinţă cu Martorii lui Iehova, deoarece sora ei auzise despre succesul lor în a-i ajuta pe cei dependenţi de droguri. Pe Ana nu o interesa foarte mult Biblia, însă ea a asistat, deşi fără tragere de inimă, la un congres ţinut de Martori. Acolo a zărit un bărbat care fusese un traficant notoriu, dar care-şi schimbase radical atât aspectul exterior, cât şi stilul de viaţă. „M-am gândit că, dacă el a putut face schimbări, şi eu puteam, spune Ana. Transformarea lui m-a convins că trebuia să accept un studiu biblic.

Chiar de la primul studiu, m-am hotărât să rămân acasă, deoarece ştiam că, dacă plecam, aveam să mă întâlnesc cu alţi consumatori de droguri şi să reîncep să mă droghez. Deja ştiam că consumul de droguri era ceva greşit şi că Dumnezeu nu aproba acest viciu. De asemenea, văzusem efectul pe care îl aveau drogurile asupra oamenilor şi rănile pe care le-am cauzat propriei mele familii. Dar aveam nevoie de putere spirituală pentru a mă elibera din sclavia drogurilor. Dezintoxicarea a fost un proces dificil. O anumită perioadă, pur şi simplu dormeam toată ziua când efectele drogurilor se diminuau. Dar a meritat efortul.“

O adevărată speranţă şi un adevărat sens al vieţii

Pedro, soţul Anei, menţionat şi el în articolul precedent, a găsit o cale de ieşire asemănătoare. „Într-o zi, în timp ce fumam haşiş în locuinţa fratelui meu, am dat cu ochii de o carte al cărei titlu mi-a stârnit interesul, îşi aminteşte el. Aceasta se intitula Adevărul care conduce la viaţă eternă. Am luat-o acasă, am citit-o şi am căutat versetele biblice. Eram sigur că găsisem adevărul.

Faptul de a citi Biblia şi de a le spune altora despre ceea ce învăţam m-a făcut să mă simt mai bine, iar setea mea de droguri s-a diminuat. M-am hotărât să nu mai iau parte la jaful armat pe care îl plănuisem pentru o staţie de benzină. Un prieten studia Biblia cu Martorii lui Iehova, iar la scurt timp i-am urmat exemplul. După nouă luni îmi schimbasem deja stilul de viaţă, iar apoi m-am botezat. În acest timp, mulţi foşti prieteni mi-au oferit droguri, dar începeam să le vorbesc imediat despre Biblie. Unii au reacţionat favorabil. Unul dintre ei chiar şi-a învins viciul.

Ca să pui capăt viciului drogurilor ai nevoie de speranţă. Biblia mi-a dat această speranţă, mi-a dat un sens vieţii şi mi-a dezvăluit cu claritate punctul de vedere al lui Dumnezeu cu privire la droguri şi la violenţă. Am observat că mă simţeam tot mai bine pe măsură ce progresam în cunoştinţă despre Cel Atotputernic; nu simţeam efecte secundare. Mai târziu, asocierea la întrunirile Martorilor lui Iehova cu persoane a căror viaţă se baza pe norme morale înalte m-a ajutat să merg înainte pe această cale.“

De la traficant de droguri la zidar

José, traficantul de droguri menţionat în articolul precedent, este din nou zidar. Nu i-a fost uşor să-şi abandoneze afacerea profitabilă. „Cu drogurile se fac o grămadă de bani, recunoaşte el, dar nu este o metodă bună de a câştiga bani. Văd tineri care au revolvere şi maşini luxoase. Familiile se destramă, criminalitatea înfloreşte pe străzi şi mulţi dependenţi de droguri sparg maşini sau fură din magazine sau jefuiesc oameni ca să facă rost de bani pentru droguri. Mulţi încep cu haşişul, ajung la ecstasy sau la alte pastile, iar apoi încearcă cocaina sau chiar heroina. Îmi dau seama că mulţi au început să se drogheze din cauza mea.

În timp ce studiam Biblia cu Martorii lui Iehova, deveneam tot mai convins că era greşit faptul că eram implicat în traficul de droguri. Doream să am o conştiinţă curată, iar soţia mea, care la rândul ei studia, dorea acelaşi lucru. Bineînţeles, nu este uşor să te retragi din traficul de droguri. Le-am explicat clienţilor mei şi traficanţilor cu care lucram că studiam Biblia şi că abandonasem traficul de droguri. La început nu m-au crezut, iar unii nu mă cred nici acum. Cu toate acestea, sunt aproape doi ani de când m-am retras şi nu am regretat nici un moment.

De un an lucrez ca zidar, meseria mea. În prezent, într-o lună câştig un sfert din ce câştigam ca traficant de droguri într-o singură zi. Dar acesta este un mod de viaţă mai bun şi mă simt mai fericit.“

O soluţie mondială eficientă

Câţiva traficanţi curajoşi au abandonat traficul de droguri. Iar diversele forme de reabilitare ajută mii de consumatori să-şi învingă viciul. Dar, aşa cum se recunoştea în World Drug Report, „pentru marii consumatori, care se droghează de mult timp, abstinenţa de durată este mai degrabă excepţia decât regula“. Din nefericire, la fiecare dependent care este reabilitat cad în capcană nenumărate victime. Cererea şi oferta sunt tot mai mari.

Dacă vrem să câştigăm lupta împotriva drogurilor, este necesară o soluţie la nivel mondial, deoarece însăşi problema este una mondială. În această privinţă, Comisia Naţiunilor Unite pentru Narcotice face următoarea observaţie: „Deşi, în majoritatea ţărilor, consumul de droguri, traficul de droguri şi delincvenţa legată de problema drogurilor au fost percepute ca una dintre cele mai mari ameninţări la adresa securităţii, publicul a fost mai puţin conştient că drogurile sunt o problemă mondială care nu mai poate fi rezolvată doar prin eforturile depuse la nivel naţional“.

Dar îşi vor uni oare guvernele lumii eforturile pentru a eradica acest flagel mondial? Până în prezent, rezultatele nu sunt încurajatoare. Însă, ca soluţie definitivă, Biblia îndreaptă atenţia spre un guvern ceresc care va transcende graniţele naţionale. Biblia ne dă asigurarea că Regatul lui Dumnezeu, condus de Isus Cristos, va dăinui „în vecii vecilor“ (Apocalipsa 11:15). Prin urmare, sub Regatul lui Dumnezeu, instruirea divină va face ca cererea de droguri să dispară (Isaia 54:13). Iar problemele sociale şi cele de ordin afectiv, care constituie în prezent un teren fertil pentru consumul de droguri, vor dispărea pentru totdeauna. — Psalmii 55:22; 72:12; Mica 4:4.

Aveţi nevoie de ajutor?

Chiar şi în prezent, speranţa în Regatul lui Dumnezeu sub conducerea lui Cristos îi îndeamnă pe mulţi oameni să spună nu drogurilor. Dacă doriţi mai multe informaţii, vă rugăm să luaţi legătura cu Martorii lui Iehova din zona în care locuiţi.

[Notă de subsol]

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Arestarea unor traficanţi de droguri prinşi în flagrant delict

[Provenienţa fotografiei]

K. Sklute/SuperStock

[Legenda fotografiei de la pagina 12]

Pedro şi soţia sa, Ana, studiind Biblia împreună cu copiii lor

[Legenda fotografiei de la pagina 13]

Pedro instalând dispozitive de siguranţă