Capitolul 1

Originea vieţii

 1. Cît de răspîndită este viaţa pe planeta noastră?

VIAŢA ne înconjoară pretutindeni. Îi stau mărturie zumzetul insectelor‚ cîntecul păsărilor‚ freamătul micilor animale din lăstărişul pădurilor. Este prezentă în regiunile polare îngheţate‚ ca şi în deşerturile pîrjolite de soare‚ există de la suprafaţa scăldată în soare a mării‚ pînă în cele mai întunecate adîncuri ale ei. Creaturi minuscule plutesc foarte sus în atmosferă‚ iar jos‚ sub picioarele noastre‚ nenumărate miliarde de microorganisme se află la lucru în sol‚ fertilizîndu-l‚ pentru a înlesni creşterea vegetaţiei care este indispensabilă vieţii.

 2. Ce întrebări i-au preocupat timp îndelungat pe mulţi oameni?

² Pămîntul freamătă de o inimaginabilă abundenţă şi varietate a vieţii. Cum a început ea? Cum a venit în existenţă planeta noastră cu toţi locuitorii ei? Şi‚ mai ales‚ cum a venit în existenţă omul? Am evoluat noi‚ oare‚ din animale de felul maimuţelor? Sau am fost creaţi? Într-un cuvînt‚ cum anume am apărut şi ce legătură are răspunsul la aceste întrebări cu viitorul fiinţei umane? Întrebări ca acestea îi preocupă de multă vreme pe oameni şi ele au rămas încă tot fără răspuns pentru mulţi‚ pînă astăzi.

 3. Ce gîndesc unii cu privire la asemenea întrebări? Dar de ce sînt ele importante pentru fiecare dintre noi?

³ Poate aveţi convingerea că asemenea întrebări nu vă afectează cu nimic. Sau judecaţi‚ probabil‚ în felul acesta: ’Nu are importanţă cum am ajuns să exist. Fapt este că exist. Şi poate că voi trăi 60‚ 70 sau 80 de ani — cine ştie? Dar fie că am fost creaţi‚ fie că am evoluat‚ asta nu schimbă cu nimic lucrurile pentru mine.‘ Însă‚ dimpotrivă‚ faptul acesta ar putea schimba o mulţime de lucruri‚ şi anume‚ durata vieţii noastre‚ modul în care trăim şi condiţiile noastre de viaţă. Cum aşa? Deoarece întreaga noastră atitudine faţă de viaţă‚ precum şi viitorul nostru‚ sînt influenţate de punctul nostru de vedere privitor la originea vieţii. Iar înţelegerea modului în care a venit viaţa în existenţă va afecta în mod categoric cursul istoriei‚ precum şi locul nostru în cadrul ei.

Puncte de vedere diferite

 4. Ce păreri au unii cu privire la perspectivele pe care le are viaţa terestră?

⁴ Potrivit opiniei multora dintre aceia care acceptă teoria evoluţiei‚ viaţa va cunoaşte întotdeauna spiritul concurenţei acerbe‚ conflictele‚ ura‚ războaiele şi moartea. Ba mai mult‚ unii consideră că omul se va autodistruge într-un viitor apropiat. Un proeminent om de ştiinţă a declarat: „Nu mai avem decît cîteva decenii pînă la Sfîrşitul Lumii. (. . .) dezvoltarea armelor nucleare şi a sistemelor lor de lansare va duce‚ mai devreme sau mai tîrziu‚ la un dezastru mondial.“⁠¹ Dar chiar dacă nu s-ar întîmpla curînd lucrul acesta‚ mulţi consideră că atunci cînd moartea întrerupe firul vieţii unui om‚ acesta devine inexistent pentru totdeauna. Alţii îşi închipuie că în viitor se va stinge orice fel de viaţă terestră. Ei emit presupunerea că soarele va cunoaşte o fază de dilatare‚ devenind o gigantă roşie‚ fenomen datorită căruia „oceanele vor fierbe‚ atmosfera se va volatiliza în spaţiu şi o catastrofă de proporţii inimaginabile va surprinde planeta noastră“.⁠²

 5. (a) Ce susţin adepţii „creaţionismului ştiinţific“ cu privire la vîrsta pămîntului nostru? (b) Ce întrebări suscită acest punct de vedere?

⁵ Printre aceia care resping asemenea concluzii se află şi adepţii „creaţionismului ştiinţific“. Dar interpretarea pe care o dau ei relatării despre creaţie din Geneza i-a determinat să pretindă că pămîntul nostru nu are mai mult de 6 000 de ani vechime şi că cele şase „zile“ menţionate în relatarea biblică au avut doar 24 de ore fiecare. Dar o asemenea idee reprezintă‚ oare‚ cu exactitate‚ ceea ce spune Biblia? A fost creat pămîntul‚ cu toate formele sale de viaţă‚ doar în şase zile obişnuite? Sau există o altă posibilitate‚ mai raţională‚ de interpretare?

 6. Pe ce anume ar trebui să ne întemeiem concluziile privitoare la originea vieţii pe pămînt? În ce fel a lăsat Darwin deschis acest subiect?

⁶ Cînd examinează probleme legate de originea vieţii‚ mulţi se lasă influenţaţi de părerile general acceptate sau de sentimente. Pentru a evita lucrul acesta şi pentru a ajunge la concluziile exacte‚ este nevoie să examinăm dovezile avînd mintea eliberată de prejudecăţi. De asemenea‚ este interesant de observat că însuşi Charles Darwin‚ cel mai cunoscut apărător al evoluţiei‚ a dat de înţeles că era conştient de limitele teoriei sale. În concluzia sa la Originea speciilor‚ el a vorbit despre „grandoarea modului în care a fost concepută viaţa cu puterile ei diverse dăruite iniţial de către Creator cîtorva forme sau uneia singure“‚⁠³ — afirmaţie din care rezultă cu claritate că subiectul originii vieţii rămînea deschis pentru examinări ulterioare.

Nu ştiinţa este contestată

 7. Ce precizare trebuie făcută cu privire la atitudinea noastră faţă de ştiinţă?

⁷ Înainte de a merge mai departe‚ poate fi utilă o clarificare: Nu realizările ştiinţifice constituie obiectul de controversă în paginile de faţă. Orice om bine informat este conştient de uluitoarele realizări ale oamenilor de ştiinţă în numeroase domenii. Cercetările ştiinţifice au lărgit în mod spectaculos cunoştinţele noastre privitoare la univers‚ la planeta noastră şi la vieţuitoarele de pe ea. Cercetările făcute asupra corpului uman au dezvăluit posibilităţi mai bune de tratare a bolilor şi a leziunilor. Progresele rapide din domeniul electronicii au inaugurat era computerului‚ care transformă viaţa noastră. Oamenii de ştiinţă au fost capabili de fapte extraordinare‚ printre care chiar şi acea performanţă a trimiterii de oameni pe lună şi a reîntoarcerii lor pe pămînt. Se cuvine să manifestăm tot respectul în faţa abilităţii graţie căreia s-au adăugat atît de multe lucruri la cunoştinţele noastre despre lumea care ne înconjoară‚ de la infinitul mic pînă la infinitul mare.

 8. În ce sens este utilizat în această carte termenul evoluţie? La ce se referă termenul creaţie?

⁸ Ar putea fi‚ de asemenea‚ util să clarificăm semnificaţia termenilor utilizaţi: Astfel termenul evoluţie se referă la evoluţia organică‚ respectiv la teoria care afirmă că cel dintîi organism viu s-a dezvoltat din materia nevie. Apoi‚ pe măsură ce el s-a reprodus‚ se spune că s-a transformat în diferite feluri de vieţuitoare‚ producînd‚ în final‚ toate formele de viaţă care au existat vreodată pe pămînt‚ inclusiv omul. Şi se consideră că toate acestea s-au realizat fără o dirijare inteligentă şi fără nici o intervenţie supranaturală. Pe de altă parte‚ prin creaţie înţelegem că apariţia vieţuitoarelor nu poate fi explicată decît prin existenţa unui Dumnezeu Atotputernic‚ un Dumnezeu care a proiectat şi a făcut universul şi toate genurile fundamentale ale vieţii de pe pămînt.

Cîteva întrebări de importanţă capitală

 9. Ce susţin cu privire la creaţie aceia care acceptă evoluţia? Dar ce întrebări ne vin în minte atît cu privire la evoluţie‚ cît şi cu privire la creaţie?

⁹ Evident‚ există deosebiri profunde între teoria evoluţiei şi relatarea despre creaţie din Geneza. Cei care acceptă evoluţia susţin că ideea creaţiei este neştiinţifică. Dar judecînd cinstit lucrurile‚ s-ar putea ridica întrebările: Evoluţia este cu adevărat ştiinţifică? Pe de altă parte‚ este‚ oare Geneza doar un oarecare mit antic despre creaţie‚ aşa cum susţin mulţi? Sau este în armonie cu descoperirile ştiinţei moderne? Şi cum am putea răspunde la alte întrebări care îi frămîntă pe mulţi‚ şi anume: Dacă există un Creator atotputernic‚ de ce există atîtea războaie‚ foamete şi boli care trimit‚ înainte de vreme‚ milioane de oameni în mormînt? De ce permite el atît de multă suferinţă? De asemenea‚ dacă există un Creator‚ dezvăluie el ce ne rezervă viitorul?

10. (a) Care este scopul acestei cărţi? Ce speră editorii? (b) De ce este atît de important să examinaţi aceste probleme?

¹⁰ Scopul acestei cărţi este tocmai acela de a examina asemenea întrebări şi problemele controversate ce decurg din ele. Editorii speră că veţi examina fără prejudecăţi conţinutul ei. De ce este atît de important faptul acesta? Deoarece s-ar putea ca aceste informaţii să se dovedească pentru dumneavoastră de o valoare mai mare decît v-aţi putea închipui.

[Text generic pe pagina 7]

Este viaţa un produs al evoluţiei‚ sau a fost creată?

[Text generic pe pagina 8]

Întreaga noastră atitudine faţă de existenţă şi viitor este influenţată de punctul nostru de vedere privitor la originea vieţii

[Text generic pe pagina 10]

Partizanii evoluţiei pretind că ideea creaţiei este neştiinţifică; dar se poate spune‚ oare‚ în mod cinstit‚ că teoria evoluţiei este cu adevărat ştiinţifică?

[Chenarul/Fotografia de la paginile 12, 13]

Unele lucruri asupra cărora ar trebui să reflectăm

Lumea care ne înconjoară este plină de nenumărate lucruri uimitoare:

Fenomene grandioase: Un apus de soare care scaldă cerul într-un incendiu de culori. Bolta cerească în timpul nopţii‚ plină de stele. Pădurea cu arborii ei maiestuoşi‚ prin ale căror coroane se strecoară razele de lumină. Lanţurile crestate ale munţilor‚ cu piscurile lor înzăpezite‚ scînteind în soare. Oceanele agitate‚ răscolite de taifunuri. Aceste lucruri ne fascinează‚ ne umplu de sentimente de respect şi admiraţie.

Minuscule minuni: Pentru a ajunge în America de Sud‚ o micuţă pasăre migratoare‚ Dendroica striata‚ din America de Nord‚ se îndreaptă mai întîi spre Africa‚ zburînd pe deasupra Atlanticului. Apoi‚ într-un anumit moment‚ la o altitudine de peste 6.000 de metri‚ ea se lasă purtată de vînturi predominante care o antrenează spre continentul sud-american. Dirijat numai de propriul instinct‚ acest minuscul bulgăraş de pene‚ douăzeci de grame de curaj‚ parcurge în cîteva zile aproape 4.000 de kilometri! Faptul acesta ne umple de uimire şi de admiraţie.

Mecanisme ingenioase: Liliecii utilizează sonarul. Anghilele produc electricitate. Pescăruşii desalinizează apa de mare. Viespii fabrică hîrtie. Termitele dispun de instalaţii de aer condiţionat. Caracatiţele se deplasează cu ajutorul unui autopropulsor. Păsările îşi împletesc sau îşi construiesc blocuri de locuinţe. Furnicile se ocupă de cusut‚ de grădinărit şi chiar şi de creşterea animalelor. Licuricii au lămpi electrice. Ne uluieşte atîta ingeniozitate.

Lucruri simple: Pe măsură ce ne apropiem de sfîrşitul vieţii‚ atenţia ni se concentrează adesea asupra unor lucruri mici‚ lucruri pe care le-am privit adesea ca de la sine înţelese: Un zîmbet. Atingerea unei mîini. O vorbă bună. O minusculă floare. Cîntecul unei păsări. Căldura soarelui.

Cînd reflectăm la fenomenele grandioase‚ a căror măreţie ne taie respiraţia‚ la minunile minuscule care ne stîrnesc admiraţia‚ la ingeniozitatea care ne fascinează şi la lucrurile simple‚ pe care ajungem să le preţuim spre apusul vieţii‚ — cui sîntem îndemnaţi să le atribuim? Şi cum pot fi explicate asemenea lucruri? Din ce sursă provin ele?

[Ilustraţie pe toată pagina 6]

[Legenda ilustraţiei de la pagina 9]

Numai 6.000 de ani vechime?

[Legenda fotografiei de la pagina 11]

Se cuvine să manifestăm respect în faţa succeselor ştiinţifice care au adăugat atît de mult la cunoştinţele noastre