Controversa lui Iehova cu naţiunile
„Un vacarm va ajunge, în mod sigur, până în cea mai îndepărtată parte a pământului deoarece Iehova are o controversă cu naţiunile.“ — IEREMIA 25:31, NW.
1, 2. a) Ce s-a întâmplat în Iuda după moartea regelui Iosia? b) Care a fost ultimul rege al lui Iuda, şi cum a suferit el pentru infidelitatea sa?
ŢARA lui Iuda se confrunta cu timpuri critice, cărora le făcea faţă cu greu. Un rege bun, Iosia, a făcut ca mânia aprinsă a lui Iehova să fie amânată pentru un timp. Dar ce a urmat după ce Iosia a fost ucis în 629 î.e.n.? Succesorii lui la tron l-au dezonorat pe Iehova.
2 Aşa cum se spune în 2 Împăraţi 24:19, ultimul rege al lui Iuda, Zedechia, al patrulea fiu al lui Iosia, a continuat să ‘facă ce este rău înaintea DOMNULUI, întocmai cum făcuse Ioiachim [fratele lui mai mare]’. Rezultatul? Nebucadneţar a venit împotriva Ierusalimului, l-a capturat pe Zedechia, i-a ucis fiii în faţa lui, i-a scos ochii şi l-a dus în Babilon. În plus, babiloneenii au luat ca pradă vasele folosite în cadrul închinării la Iehova şi au dat foc templului şi oraşului. Supravieţuitorii au fost exilaţi în Babilon.
3. Ce perioadă a început odată cu distrugerea Ierusalimului în anul 607 î.e.n., şi ce trebuia să se întâmple la sfârşitul acestei perioade?
3 Acel an, 607 î.e.n., a însemnat nu numai o devastare totală a Ierusalimului, dar şi începutul ‘timpurilor neamurilor’, la care se face referire în Luca 21:24. Această perioadă de 2 520 de ani s-a încheiat în secolul nostru, în anul 1914. Atunci a sosit momentul ca Iehova — prin intermediul Fiului său întronat, Isus Cristos, care este mai mare decât Nebucadneţar — să pronunţe sentinţa şi să execute judecata asupra lumii corupte. Această judecată începe cu corespondentul modern al lui Iuda, corespondent care pretinde că îi reprezintă pe Dumnezeu şi pe Cristos pe pământ.
4. Ce întrebări se ridică acum în legătură cu profeţia lui Ieremia?
4 Observăm noi vreo paralelă între agitaţia din timpul ultimilor regi ai lui Iuda — cu consecinţe dezastruoase şi asupra naţiunilor din jur — şi agitaţia existentă astăzi în creştinătate? Cu siguranţă că da! Ce indică, aşadar, profeţia lui Ieremia în privinţa modului în care tratează Iehova problemele astăzi? Să vedem în continuare.
5, 6. a) Începând din 1914, cum s-a asemănat situaţia creştinătăţii cu cea existentă în Iuda înainte de distrugerea acesteia? b) Ce mesaj i-a fost transmis creştinătăţii de către Ieremia din timpurile moderne?
5 În urmă cu circa 40 de ani matematicianul şi filozoful britanic Bertrand Russell a făcut următorul comentariu: „Din 1914 încoace, toţi cei ce sunt conştienţi de tendinţele care se manifestă în lume sunt profund îngrijoraţi de ceea ce pare a fi un predestinat marş fatal spre un tot mai mare dezastru“. Iar omul de stat german Konrad Adenauer a declarat: „Din 1914 încoace, siguranţa şi liniştea au dispărut din viaţa oamenilor“.
6 Astăzi, la fel ca în zilele lui Ieremia, apropierea de sfârşitul unui sistem de lucruri este marcată de vărsarea a oceane de sânge nevinovat, lucru valabil în special în cazul celor două războaie mondiale din secolul nostru. Aceste războaie au fost purtate în cea mai mare parte de naţiuni care aparţin creştinătăţii şi care pretind că se închină Dumnezeului Bibliei. Câtă ipocrizie! Nu este deloc surprinzător faptul că Iehova şi-a trimis Martorii să le spună, conform cuvintelor din Ieremia 25:5,6: „Întoarceţi-vă fiecare de la calea voastră cea rea şi de la răutatea faptelor voastre, . . . nu vă duceţi după alţi dumnezei, ca să le slujiţi şi să vă închinaţi înaintea lor, nu Mă provocaţi la mînie prin lucrarea mîinilor voastre, şi nu vă voi face nici un rău“.
7. Ce dovezi indică faptul că creştinătatea a ignorat avertismentele lui Iehova?
7 Însă naţiunile creştinătăţii nu s-au întors. Acest lucru a fost demonstrat de faptul că ele au continuat să aducă sacrificii dumnezeului războiului în Coreea şi în Vietnam. Şi continuă încă să-i finanţeze pe negustorii morţii, fabricanţii de armament. Ţările creştinătăţii au oferit cea mai mare parte din cei aproximativ un bilion de dolari care au fost cheltuiţi anual pe armament în decursul anilor ’80. Din 1951 până în 1991, cheltuielile militare efectuate numai de Statele Unite au depăşit profiturile nete ale tuturor corporaţiunilor americane luate la un loc. De la zgomotoasa proclamare a sfârşitului războiului rece s-au făcut reduceri în ce priveşte armele nucleare învechite, însă rămân arsenale uriaşe de alte arme distrugătoare, arsenale care continuă să crească. Într-o bună zi acestea vor putea fi folosite.
Judecata împotriva sferei laxiste a creştinătăţii
8. Cum i se vor aplica creştinătăţii cuvintele din Ieremia 25:8, 9?
8 Următoarele cuvinte ale lui Iehova, consemnate în Ieremia 25:8, 9, se aplică acum în mod special creştinătăţii, care nu s-a conformat normelor creştine ale dreptăţii: „De aceea, aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor: «Pentru că n-aţi ascultat cuvintele Mele, iată, voi trimite să aducă toate popoarele de la miazănoapte,» zice DOMNUL; «şi voi trimite la slujitorul Meu Nebucadneţar, împăratul Babilonului; îi voi aduce împotriva acestei ţări şi împotriva locuitorilor ei şi împotriva tuturor acestor popoare de jur împrejur, ca să le distrugă şi să facă din ele o groază şi o batjocură, nişte dărîmături veşnice»“. Astfel, necazul cel mare va afecta mai întâi pretinsul popor al lui Dumnezeu, creştinătatea, şi va cuprinde în cele din urmă întregul pământ, adică ‘toate aceste popoare de jur împrejur’.
9. Cum s-a înrăutăţit starea spirituală a creştinătăţii în zilele noastre?
9 A existat un timp când Biblia era respectată în creştinătate, când căsătoria şi viaţa de familie erau privite aproape fără excepţie ca o sursă de fericire, când oamenii se trezeau de dimineaţă şi găseau satisfacţie în munca lor zilnică. Mulţi se înviorau citind şi studiind Cuvântul lui Dumnezeu seara, la lumina lămpii. Însă astăzi, vicii ca promiscuitatea sexuală, divorţurile, abuzul de droguri şi beţia, delincvenţa, lăcomia, obiceiul de a trage chiulul la locul de muncă, dependenţa de televizor şi altele au deteriorat viaţa într-un grad alarmant. Această situaţie precede devastarea pe care Iehova Dumnezeu este gata să o aducă asupra sferei laxiste a creştinătăţii.
10. Descrieţi starea creştinătăţii după executarea sentinţelor lui Iehova.
10 Iehova declară, după cum citim în Ieremia, capitolul 25, versetele 10 şi 11: „Voi face să piară dintre ei strigătele de bucurie şi strigătele de veselie, glasul mirelui şi glasul miresei, uruitul morii şi lumina lămpii. Toată ţara aceasta va fi un deşert, o uimire“. Va fi într-adevăr uimitor când templele măreţe şi palatele luxoase ale creştinătăţii se vor prăbuşi în ruine cu mare zgomot. Ce proporţii va avea această distrugere? În timpul lui Ieremia, devastarea lui Iuda şi a naţiunilor vecine a durat 70 de ani, perioadă despre care Psalmul 90:10 afirmă că este durata obişnuită a unei vieţi. Iehova va executa astăzi judecata în mod complet, pentru totdeauna.
Judecata împotriva Babilonului celui Mare
11. Care va fi instrumentul folosit pentru distrugerea creştinătăţii? De ce?
11 Aşa cum a fost prezis la Apocalipsa 17:12–17, va veni timpul când Iehova îşi va începe extraordinara acţiune prin faptul că va pune în inima celor „zece coarne“ — ţările militarizate, membre ale Organizaţiei Naţiunilor Unite — „să-I aducă la îndeplinire gîndul“ de a devasta imperiul mondial al religiei false. Dar cum va avea loc acest lucru? Există multe modalităţi prin care „cele zece coarne“ din Apocalipsa, capitolul 17, ar putea ajunge ‘să o urască pe prostituată, . . . şi să o ardă cu foc’, ca să folosim cuvintele din versetul 16. Este adevărat că armele nucleare au proliferat şi continuă să prolifereze în multe puncte fierbinţi de pe pământ. Însă trebuie să aşteptăm şi să vedem modul în care Iehova le va pune în inima conducătorilor politici să-i ducă la îndeplinire răzbunarea.
12. a) Ce s-a întâmplat cu Babilonul după ce acesta a distrus Ierusalimul? b) Ce se va întâmpla cu naţiunile după distrugerea creştinătăţii?
12 În timpurile antice sosise rândul Babilonului să simtă mânia aprinsă a lui Iehova. Prin urmare, începând cu versetul 12 din Ieremia, capitolul 25, profeţia priveşte lucrurile dintr-o perspectivă ulterioară şi modificată. Nemaijucând rolul de Executor desemnat de Iehova, Nebucadneţar şi Babilonul sunt de data aceasta incluşi printre toate naţiunile lumeşti. Această situaţie este similară celei de astăzi. „Cele zece coarne“ din Apocalipsa, capitolul 17, vor devasta religia falsă, însă, mai târziu, ele însele vor suferi distrugerea împreună cu toţi ceilalţi ‘împăraţi ai pămîntului’, după cum este descris în Apocalipsa, capitolul 19. Ieremia 25:13, 14 descrie modul în care Babilonul, împreună cu ‘toate neamurile’ care au exploatat poporul lui Iehova, ajung să fie judecate. Iehova l-a folosit pe Nebucadneţar în calitate de executor pentru a pedepsi Iuda. Însă atât el, cât şi regii de mai târziu ai Babilonului au ajuns să se glorifice cu mândrie pe ei înşişi în loc să-l glorifice pe Iehova, lucru demonstrat, de exemplu, prin profanarea vaselor din templul lui Iehova (Daniel 5:22, 23). Iar când babiloneenii au distrus Ierusalimul, naţiunile vecine cu Iuda — Moab, Amon, Tir, Edom şi altele — au exultat şi şi-au bătut joc de poporul lui Dumnezeu. Şi ele trebuie să-şi primească după merit răsplata din partea lui Iehova.
Judecata împotriva ‘tuturor popoarelor’
13. Ce se înţelege prin „această cupă plină cu vinul mâniei“, şi ce se întâmplă cu cei care beau din această cupă?
13 Ca urmare, Ieremia declară, în capitolul 25, versetele 15 şi 16: „Căci aşa mi-a vorbit DOMNUL, Dumnezeul lui Israel: «Ia din mîna Mea acest potir [cupă, NW] plin cu vinul mîniei Mele şi dă-l să-l bea toate popoarele la care te voi trimite. Vor bea şi se vor ameţi şi vor fi ca nişte nebuni, la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul lor»“. De ce se spune o ‘cupă plină cu vinul mâniei lui Iehova’? În Matei 26:39, 42 şi în Ioan 18:11, Isus a vorbit despre un ‘pahar [cupă, NW]’ care simboliza voinţa lui Dumnezeu cu privire la el. În mod similar, cupa este utilizată pentru a simboliza voinţa lui Iehova privitoare la naţiuni, şi anume, să bea răzbunarea lui divină. În Ieremia 25:17–26 sunt enumerate aceste grupuri naţionale care prefigurează naţiunile de astăzi.
14. Potrivit profeţiei lui Ieremia, cine urmează să bea din cupa cu vinul furiei lui Iehova, şi ce simbolizează acest fapt pentru zilele noastre?
14 După ce creştinătatea, asemenea naţiunii lui Iuda, este prefăcută „în dărîmături, într-un pustiu, . . . [şi făcută] de batjocură şi de blestem“, distrugerea îi este rezervată întregului imperiu mondial al religiei false. Apoi, întreaga lume, simbolizată prin Egipt, trebuie să bea din cupa cu vinul furiei lui Iehova. Da, ‘toţi împăraţii de la miazănoapte, de aproape sau de departe, şi unii şi alţii, şi toate împărăţiile lumii care sînt pe faţa pămîntului’ trebuie să bea. În cele din urmă, „împăratul Şeşacului va bea după ei“. Dar cine este acest ‘împărat al Şeşacului’? Şeşac este un nume simbolic, o criptogramă a Babilonului, adică un nume codificat. Aşa cum Satan a fost regele invizibil al Babilonului, tot la fel, el este până în zilele noastre „Prinţul lumii acesteia“, după cum l-a identificat Isus (Ioan 14:30). Astfel, Ieremia 25:17–26 constituie o paralelă a capitolelor 18 la 20 din Apocalipsa, în ce priveşte clarificarea ordinii în care se vor derula evenimentele pe măsură ce cupa furiei lui Iehova este trecută de la unul la altul. În primul rând, imperiul mondial al religiei false trebuie să fie distrus, apoi urmează puterile politice, după care Satan însuşi va fi aruncat în abis. — Apocalipsa 18:8; 19:19–21; 20:1–3.
15. Ce se va întâmpla atunci când se va auzi strigătul de „pace şi linişte“?
15 De la aşa-zisa încheiere a războiului rece, de când a mai rămas o singură superputere, s-a vorbit mult despre pace şi securitate. Aşa cum declară Apocalipsa 17:10, această superputere — al şaptelea cap al fiarei sălbatice — „va rămîne puţin timp“. Însă acest „puţin timp“ se apropie de sfârşit. În curând, toate strigătele de „pace şi linişte“ din punct de vedere politic vor da curs unei ‘nimiciri neaşteptate care va veni peste ei’. Aşa declară apostolul Pavel. — 1 Tesaloniceni 5:2, 3.
16, 17. a) Care va fi rezultatul dacă cineva va încerca să scape de judecata lui Iehova? b) Prin ce mijloc distrugător se va înfăptui în curând voinţa lui Iehova pe pământ?
16 Întregul sistem mondial al lui Satan, începând cu creştinătatea, trebuie să bea din cupa răzbunării lui Iehova. Porunca pe care i-o dă în continuare lui Ieremia, consemnată în versetele 27 la 29 din capitolul 25, confirmă acest lucru: „Să le spui: «Aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor, Dumnezeul lui Israel: „Beţi, îmbătaţi-vă şi vărsaţi şi cădeţi fără să vă mai ridicaţi, la vederea sabiei pe care o voi trimite în mijlocul vostru!“» Şi dacă nu vor vrea să ia din mîna ta potirul [cupa, NW] ca să bea, spune-le: «Aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor: „Cu siguranţă veţi bea!“ Căci iată, în cetatea peste care se cheamă Numele Meu, încep să aducă răul: şi voi să rămîneţi nepedepsiţi? Nu veţi rămîne nepedepsiţi, căci voi chema sabia peste toţi locuitorii pămîntului,» zice DOMNUL oştirilor“.
17 Acestea sunt într-adevăr cuvinte grele, inspiratoare de teamă, întrucât sunt rostite de Domnul Suveran al întregului Univers, Iehova Dumnezeu. Timp de milenii el a îndurat cu răbdare blasfemiile, reproşurile şi ura care s-au adunat asupra numelui său sfânt. Însă a sosit în sfârşit timpul ca el să răspundă la rugăciunea pe care iubitul său Fiu, Isus Cristos, le-a oferit-o ca model discipolilor lui atunci când era pe pământ: „Voi, deci, aşa să vă rugaţi: «Tatăl nostru care eşti în ceruri! Sfinţească-se Numele Tău; vie împărăţia Ta; facă-se voia Ta, precum în cer aşa şi pe pămînt»“ (Matei 6:9, 10). Voinţa lui Iehova este ca Isus să acţioneze în calitate de sabie a Sa în executarea răzbunării.
18, 19. a) Cine porneşte călare pentru a birui în numele lui Iehova, şi ce anume aşteaptă el înainte de a-şi desăvârşi victoria? b) Atunci când îngerii vor elibera vijelia furiei lui Iehova, ce evenimente înfricoşătoare vor avea loc pe pământ?
18 La Apocalipsa, capitolul 6, citim mai întâi că Isus, călărind pe un cal alb, „a pornit biruitor şi ca să biruiască“ (versetul 2). Această acţiune a început odată cu întronarea lui ca Rege ceresc în 1914. El este urmat de alţi cai şi călăreţi, reprezentând războiul, foametea şi epidemiile care afectează de atunci încoace pământul. Dar când se va sfârşi toată această agitaţie? Apocalipsa, capitolul 7, ne informează că patru îngeri ţin strâns „cele patru vînturi ale pămîntului“ până când Israelul spiritual împreună cu o mare mulţime din toate naţiunile vor fi adunaţi în vederea salvării (versetul 1). Ce va urma apoi?
19 Versetele 30 şi 31 din capitolul 25 din Ieremia continuă: „«DOMNUL va răcni de sus; din Locaşul Lui cel sfînt va face să-I răsune glasul; va răcni împotriva locului păşunii Lui; va striga, ca cei care calcă strugurii, împotriva tuturor locuitorilor pămîntului. Vuietul ajunge pînă la marginea pămîntului; căci DOMNUL Se ceartă cu popoarele [Iehova are o controversă cu naţiunile, NW], intră la judecată împotriva oricărei făpturi şi dă pe cei răi pradă sabiei,» zice DOMNUL“. În felul acesta, nici o naţiune nu va putea evita să bea din cupa furiei lui Iehova. De aceea, este necesar ca toţi oamenii înclinaţi spre dreptate să se separe în mod urgent de răutatea naţiunilor, înainte ca cei patru îngeri să dea drumul violentei vijelii a furiei lui Iehova. Violentă, într-adevăr, căci profeţia lui Ieremia continuă în versetele 32 şi 33:
20. Ce scenă subliniază asprimea judecăţii lui Iehova, dar de ce este necesară această acţiune?
20 „Aşa vorbeşte DOMNUL oştirilor: «Iată, nenorocirea merge din popor în popor şi o mare furtună se ridică de la marginile pămîntului. Cei pe care-i va ucide DOMNUL în ziua aceea vor fi întinşi de la un capăt al pămîntului pînă la celălalt; nu vor fi nici jeliţi, nici adunaţi, nici îngropaţi, ci vor fi un gunoi pe faţa pămîntului»“. O scenă cu adevărat înfiorătoare, dar lucrul acesta este necesar pentru a curăţa pământul de toată răutatea, înainte ca paradisul promis de Dumnezeu să fie instaurat.
Păstori care gem şi strigă
21, 22. a) Cine erau „păstorii“ lui Israel din Ieremia 25:34–36, şi de ce erau ei obligaţi să geamă? b) Ce păstori moderni merită să aibă parte de mânia lui Iehova, şi de ce o merită din plin?
21 Versetele 34 la 36 vorbesc în continuare despre judecata lui Iehova, spunând: „Gemeţi, păstori, şi strigaţi! Tăvăliţi-vă în cenuşă, conducători ai turmei! Căci s-au împlinit zilele înjunghierii voastre. Vă voi împrăştia şi veţi cădea ca un vas de preţ. Nu mai este nici un loc de adăpost pentru păstori! Nu mai este nici o scăpare pentru mai-marii turmei. Se aud strigătele păstorilor şi gemetele mai-marilor turmei, căci DOMNUL le pustieşte locul de păşune“.
22 Cine sunt aceşti păstori? Ei nu sunt conducătorii religioşi, care au băut deja din mânia lui Iehova. Ei sunt păstorii militarişti, descrişi şi la Ieremia 6:3, care îşi adună armatele în turme, ca o sfidare la adresa lui Iehova. Ei sunt conducătorii politici, care s-au îmbogăţit pe cheltuiala celor pe care îi conduc. Mulţi dintre aceştia sunt afacerişti influenţi, maeştri în corupţie. Ei nu s-au grăbit să înlăture foametea care a decimat populaţii întregi în ţările defavorizate. Ei îi îmbogăţesc pe „mai-marii turmei“, cum ar fi influenţii traficanţi de arme, şi pe cei care, din lăcomie, distrug mediul înconjurător, în timp ce refuză să furnizeze ajutor medical şi alimente hrănitoare care ar putea să salveze, la un preţ atât de mic, zeci de milioane de copii muribunzi.
23. Descrieţi starea în care se va afla domeniul lui Satan după executarea acţiunilor distrugătoare ale lui Iehova.
23 Nu este de mirare că versetele 37 şi 38, cu care se încheie capitolul 25 din Ieremia, vorbesc despre cei care au căutat în mod egoist pacea doar pentru ei înşişi: „Colibele cele liniştite sînt devastate de mînia aprinsă a DOMNULUI. El Şi-a părăsit locuinţa, ca un pui de leu vizuina; aşa că ţara le este o pustietate, datorită sabiei nimicitorului şi a mîniei Lui aprinse“. Într-adevăr, o pustietate! Cu toate acestea, mânia aprinsă a lui Iehova va fi în mod sigur exprimată prin Cel descris la Apocalipsa 19:15, 16 ca fiind „Împăratul împăraţilor şi Domnul domnilor“, care păstoreşte naţiunile cu un toiag de fier. Dar ce urmează?
24. Ce binecuvântări va aduce omenirii drepte distrugerea religiei false şi a celorlalte părţi ale lumii lui Satan?
24 Aţi trăit vreodată experienţa unui uragan sau a unui taifun? Poate fi un lucru înfiorător. Dar în dimineaţa următoare, deşi s-ar putea să vedeţi numai dărâmături peste tot, aerul este de obicei atât de curat şi atmosfera de un calm atât de înviorător, încât îi puteţi mulţumi lui Iehova pentru o zi neobişnuit de frumoasă. Tot la fel, pe măsură ce vijelia marelui necaz se va calma, veţi putea privi pământul cu recunoştinţă pentru că aţi rămas în viaţă şi veţi fi gata să luaţi parte la lucrarea coordonată în continuare de Iehova, şi anume la transformarea pământului curăţat într-un glorios paradis. Controversa lui Iehova cu naţiunile va fi ajuns atunci la măreţul său final, sfinţind numele său şi permiţând ca voinţa lui să se înfăptuiască pe pământ sub Domnia Milenară a Regatului Mesianic. Fie ca acel Regat să vină în curând!
Recapitulare
la paragrafele 5–24 din acest articol
◻ Care sunt căile ipocrite ale creştinătăţii care au ajuns acum să fie judecate?
◻ Ce vedere de ansamblu a judecăţii este prezentată în Ieremia 25:12–38?
◻ Ce cupă a răzbunării este trecută tuturor naţiunilor?
◻ Cine sunt păstorii care gem şi strigă, şi de ce sunt ei agitaţi?
[Legenda ilustraţiei de la pagina 18]
Iehova a ales instrumentul pe care-l va folosi pentru distrugerea creştinătăţii.
[Legenda ilustraţiei de la pagina 23]
După vijelia necazului celui mare, va apărea un pământ curăţat.