Vă achitaţi de întreaga obligaţie pe care o aveţi faţă de Dumnezeu?
„Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, împreună cu orice lucru ascuns, fie bun, fie rău.“ — ECLESIASTUL 12:14.
1. Ce anume oferă Iehova poporului său?
IEHOVA îi susţine pe cei ce continuă să-şi aducă aminte de el ca Marele lor Creator. Cuvântul său inspirat le oferă cunoştinţa de care au nevoie pentru a-i fi pe deplin plăcuţi lui. Spiritul sfânt al lui Dumnezeu îi îndrumă pentru a înfăptui voinţa divină şi pentru a da „rod în tot felul de fapte bune“ (Coloseni 1:9, 10). În plus, Iehova furnizează hrană spirituală şi îndrumare teocratică prin intermediul „sclavului fidel şi prevăzător“ (Matei 24:45–47, NW). Aşadar, membrii poporului lui Dumnezeu beneficiază în multe moduri de binecuvântare cerească în timp ce îl slujesc pe Iehova şi îndeplinesc lucrarea vitală de predicare a veştii bune despre Regat. — Marcu 13:10.
2. Ce întrebări se pot naşte relativ la serviciul pentru Iehova?
2 Creştinii adevăraţi găsesc bucurie în faptul de a fi ocupaţi în serviciul sacru adus lui Iehova. Totuşi, poate că unii se descurajează şi consideră că eforturile lor sunt nesemnificative. De exemplu, poate că unii creştini dedicaţi se întreabă uneori dacă eforturile lor conştiincioase sunt realmente valoroase. Când un cap de familie reflectează asupra studiului în familie şi a altor activităţi, în mintea lui se pot naşte întrebări cum ar fi: Este Iehova cu adevărat mulţumit de ceea ce facem? Ne achităm noi de întreaga noastră obligaţie faţă de Dumnezeu? Cuvintele înţelepte ale convocatorului îl pot ajuta pe cineva să răspundă la aceste întrebări.
Este totul deşertăciune?
3. În armonie cu Eclesiastul 12:8, ce anume constituie culmea deşertăciunii?
3 Unii pot considera că cuvintele înţeleptului nu sunt prea încurajatoare pentru nimeni, nici pentru tineri, nici pentru vârstnici. „O, deşertăciune a deşertăciunilor, zice Eclesiastul [convocatorul, NW]: totul este deşertăciune!“ (Eclesiastul 12:8). În realitate, faptul de a-l ignora în tinereţe pe Marele Creator, de a îmbătrâni fără să-l slujim, singura realizare fiind aceea că am ajuns la o vârstă înaintată, reprezintă culmea deşertăciunii. Pentru o persoană care se află în această situaţie, totul este deşertăciune, sau inutilitate, şi aceasta chiar dacă persoana respectivă are până la moarte bogăţii şi faimă în această lume ce zace în puterea celui rău, Satan Diavolul. — 1 Ioan 5:19.
4. De ce se poate spune că nu totul este deşertăciune?
4 Pentru cei ce îşi adună comori în cer ca slujitori fideli ai lui Iehova nu totul este deşertăciune (Matei 6:19, 20). Ei au mult de făcut în lucrarea recompensatoare a Domnului, iar aceste eforturi, cu certitudine, nu sunt zadarnice (1 Corinteni 15:58). Însă, dacă suntem creştini dedicaţi, ne menţinem noi ocupaţi în aceste ultime zile în lucrarea pe care ne-a încredinţat-o Dumnezeu (2 Timotei 3:1)? Sau am adoptat un mod de viaţă care nu diferă prea mult de cel pe care îl au semenii noştri în general? Ei ar putea face parte din diferite religii şi ar putea fi foarte credincioşi, mergând cu regularitate la lăcaşurile lor de cult şi încercând să îndeplinească ceea ce le cere forma lor de închinare. Bineînţeles, ei nu proclamă mesajul despre Regat, nu au o cunoştinţă exactă cu privire la faptul că acesta este „timpul sfârşitului“ şi nu sunt conştienţi de caracterul decisiv al zilelor în care trăim. — Daniel 12:4.
5. Ce ar trebui să facem dacă activităţile obişnuite ale vieţii au devenit principala noastră preocupare?
5 Referindu-se la actualele timpuri critice, Isus Cristos a spus: „Cum a fost în zilele lui Noe, aşa va fi şi la venirea Fiului Omului. Căci, aşa cum era în zilele dinainte de potop, când mâncau şi beau, se însurau şi se măritau, până în ziua când a intrat Noe în corabie şi n-au ştiut nimic, până când a venit potopul şi i-a luat pe toţi, tot aşa va fi şi la venirea Fiului Omului“ (Matei 24:37–39). Nu este nimic greşit în faptul de a mânca şi de a bea cu moderaţie, iar căsătoria este o instituţie fondată de însuşi Dumnezeu (Geneza 2:20–24). Totuşi, dacă ne dăm seama că activităţile obişnuite ale vieţii au devenit principala noastră preocupare, de ce nu ne-am ruga în legătură cu acest lucru? Iehova ne poate ajuta să păstrăm interesele Regatului pe primul plan, să facem ceea ce este drept şi să ne achităm de obligaţia pe care o avem faţă de el. — Matei 6:33; Romani 12:12; 2 Corinteni 13:7.
Dedicarea şi obligaţia noastră faţă de Dumnezeu
6. În privinţa cărui aspect important nu se achită unele persoane botezate de obligaţia pe care o au faţă de Dumnezeu?
6 Unii creştini botezaţi trebuie să se roage cu fervoare deoarece ei nu trăiesc conform obligaţiilor pe care le comportă ministerul creştin, obligaţii ce şi le-au asumat când s-au dedicat lui Dumnezeu. În ultimii ani, peste 300 000 de persoane s-au botezat anual, însă numărul total de Martori ai lui Iehova activi nu a crescut în aceeaşi măsură. Unii care au devenit vestitori ai Regatului au încetat să proclame vestea bună. Totuşi, înainte de a fi botezate, persoanele trebuie să aibă o participare semnificativă la ministerul creştin. Astfel ele dovedesc că sunt conştiente de misiunea pe care Isus le-a dat-o tuturor continuatorilor săi: „Duceţi-vă şi faceţi ucenici din toate popoarele, botezându-i în numele Tatălui şi al Fiului şi al Sfântului Duh! Şi învăţaţi-i să păzească tot ce v-am poruncit!“ (Matei 28:19, 20). Exceptând cazurile extreme generate de limite impuse de starea de sănătate sau de alţi factori care le scapă de sub control, persoanele botezate care nu mai slujesc ca Martori activi ai lui Dumnezeu şi ai lui Cristos nu trăiesc conform întregii obligaţii pe care o au faţă de Marele nostru Creator. — Isaia 43:10–12.
7. De ce trebuie să ne întrunim cu regularitate în vederea închinării?
7 Israelul antic era o naţiune dedicată lui Dumnezeu, iar, sub legământul Legii, membrii naţiunii aveau anumite obligaţii faţă de Iehova. De exemplu, toţi bărbaţii trebuiau să se reunească pentru a lua parte la trei sărbători anuale, iar un om care, în mod deliberat, nu sărbătorea Paştele era „nimicit“ (Numeri 9:13; Leviticul 23:1–43; Deuteronomul 16:16). Pentru a se achita de obligaţia pe care o aveau faţă de Dumnezeu ca popor dedicat al său, israeliţii trebuiau să se întrunească în vederea închinării (Deuteronomul 31:10–13). Legea nu spunea nicăieri: Faceţi acest lucru dacă este convenabil pentru voi. Pentru cei din prezent care sunt dedicaţi lui Iehova, această poruncă conferă o mai mare greutate următoarelor cuvinte ale lui Pavel: „Să veghem unii asupra altora ca să ne îndemnăm la dragoste şi la fapte bune. Să nu părăsim strângerea noastră laolaltă, cum au unii obicei; ci să ne îndemnăm unii pe alţii, şi cu atât mai mult cu cât vedeţi că ziua se apropie“ (Evrei 10:24, 25). Da, faptul de a ne întruni cu regularitate cu colaboratorii în credinţă face parte din obligaţia pe care fiecare creştin dedicat o are faţă de Dumnezeu.
Cântăriţi cu atenţie deciziile pe care le luaţi!
8. De ce ar trebui o tânără sau un tânăr dedicat să analizeze sub rugăciune serviciul său sacru?
8 Poate că eşti o tânără sau un tânăr dedicat lui Iehova. Dacă păstrezi interesele Regatului pe primul plan în viaţă, te poţi bucura de binecuvântări bogate (Proverbele 10:22). Cu ajutorul rugăciunii şi cu o planificare atentă, poţi reuşi să-ţi petreci cel puţin primii ani ai tinereţii într-o formă a serviciului cu timp integral — un mod excelent de a demonstra că îţi aduci aminte de Marele tău Creator. Altminteri, interesele materiale pot începe să-ţi ocupe cea mai mare parte din timpul şi atenţia ta. La fel ca ceilalţi oameni în general, te-ai putea căsători devreme şi te-ai putea îngloda în datorii pentru a acumula lucruri materiale. O carieră profitabilă ţi-ar putea răpi mult timp şi multă energie. Dacă ai copii, va trebui să-ţi asumi responsabilităţi familiale timp de decenii (1 Timotei 5:8). Poate că nu l-ai uitat pe Marele tău Creator, dar este înţelept să înţelegi că obiectivele pe care ţi le fixezi în tinereţe, sau lipsa acestora, pot stabili cursul vieţii tale de adult. În anii de mai târziu, poate că vei privi în urmă şi vei regreta că nu ţi-ai folosit măcar primii ani ai vieţii de adult într-un mod mai deplin în serviciul sacru adus Marelui nostru Creator. De ce nu ţi-ai analiza sub rugăciune perspectivele chiar acum, astfel încât să găseşti satisfacţie în serviciul sacru pe care i-l aduci lui Iehova în tinereţea ta?
9. Ce ar putea fi posibil pentru o persoană în vârstă care, cândva, a avut mari responsabilităţi în congregaţie?
9 Să analizăm o altă situaţie, şi anume aceea a unui om care a slujit cândva ca păstor al ‘turmei lui Dumnezeu’ (1 Petru 5:2, 3). Din anumite motive, el a renunţat din proprie iniţiativă la privilegiile sale. Este adevărat, acum el a îmbătrânit şi poate fi mai dificil pentru el să persevereze în serviciul lui Dumnezeu. Însă nu ar fi bine ca el să aspire din nou la privilegii teocratice? Ce binecuvântare ar putea fi un astfel de om pentru alţii dacă ar putea să-şi asume mai multe responsabilităţi în congregaţie! Şi, întrucât nimeni nu trăieşte numai pentru sine, prietenii şi cei dragi se vor bucura dacă el va putea să facă mai mult, spre gloria lui Dumnezeu (Romani 14:7, 8). Mai presus de orice, Iehova nu va uita ceea ce face fiecare în serviciul său (Evrei 6:10–12). Prin urmare, ce ne poate ajuta să ne aducem aminte de Marele nostru Creator?
Ajutoare pentru a ne aduce aminte de Marele nostru Creator
10. De ce a fost convocatorul într-adevăr în măsură să furnizeze îndrumări cu privire la faptul de a ne aduce aminte de Marele nostru Creator?
10 Convocatorul a fost într-adevăr în măsură să furnizeze îndrumări cu privire la faptul de a ne aduce aminte de Marele nostru Creator. Iehova îi răspunsese la rugăciunile sale sincere acordându-i o înţelepciune extraordinară (1 Împăraţi 3:6–12). Solomon a făcut o examinare minuţioasă a tuturor sferelor de activitate umană. În plus, el a fost inspirat de Dumnezeu să aştearnă în scris constatările sale, pentru a le fi utile şi altora. El a scris: „Mai mult, pentru că Eclesiastul a fost înţelept, el a mai învăţat şi ştiinţa pe popor, a cercetat, a adâncit şi a întocmit un mare număr de proverbe. Eclesiastul a căutat să afle cuvinte plăcute şi să scrie întocmai cuvintele adevărului“. — Eclesiastul 12:9, 10.
11. De ce ar trebui să acceptăm sfaturile înţelepte consemnate de Solomon?
11 În versiunea greacă Septuaginta, aceste cuvinte sunt redate astfel: „Şi, în plus, fiindcă predicatorul a fost înţelept, el i-a învăţat pe oameni înţelepciunea; pentru ca urechea să poată auzi lucruri frumoase din parabole, predicatorul a făcut o cercetare asiduă ca să găsească cuvinte plăcute şi să scrie în mod corect cuvintele adevărului“ (The Septuagint Bible, tradusă în engleză de Charles Thomson). Solomon s-a străduit să sensibilizeze inima cititorilor săi folosind cuvinte plăcute şi abordând subiecte cu adevărat interesante şi utile. Întrucât cuvintele sale care se găsesc în Scripturi sunt rodul inspiraţiei prin spiritul sfânt, putem accepta fără rezerve sfaturile înţelepte şi constatările sale. — 2 Timotei 3:16, 17.
12. Cum aţi exprima cu cuvintele voastre ceea ce a spus Solomon în Eclesiastul 12:11, 12?
12 În timpul lui Solomon existau o mulţime de cărţi, chiar dacă pe atunci nu erau cunoscute metodele moderne de tipărire. Cum trebuia considerată această literatură? El a spus: „Cuvintele înţelepţilor sunt asemenea ţepuşelor pentru boi şi asemenea cuielor bătute sunt aceia care îşi găsesc plăcerea în culegerea [de maxime]; ele au fost date de un singur păstor. Cât priveşte tot ceea ce este în plus faţă de acestea, fiul meu, ţine seama de avertismentul: pentru facerea multor cărţi nu există sfârşit, iar a te dedica mult lor este obositor pentru carne“. — Eclesiastul 12:11, 12, NW.
13. Cum pot cuvintele unei persoane care posedă înţelepciune divină să se dovedească asemenea ţepuşelor pentru boi, şi cine sunt asemenea „cuielor bătute“?
13 Cuvintele celor ce posedă înţelepciune divină se dovedesc asemenea ţepuşelor pentru boi. În ce mod? Ele îi îmboldesc pe cititori sau pe ascultători să progreseze în armonie cu cuvintele înţelepte citite sau auzite. Mai mult decât atât, cei ce se ocupă cu „culegerea de maxime“, sau zicale cu adevărat înţelepte şi utile, sunt asemenea „cuielor bătute“, sau bine fixate, deoarece cuvintele lor excelente reflectă înţelepciunea lui Iehova şi, prin urmare, pot să contribuie la întărirea şi susţinerea cititorilor sau a ascultătorilor. Dacă eşti un părinte temător de Dumnezeu, nu ar trebui să depui toate eforturile pentru a inculca această înţelepciune în mintea şi în inima copilului tău? — Deuteronomul 6:4–9.
14. a) Cărui gen de cărţi este inutil să ne ‘dedicăm mult’? b) Cărei literaturi trebuie să-i acordăm o atenţie deosebită, şi de ce?
14 Totuşi, de ce a spus Solomon ceea ce a spus despre cărţi? În comparaţie cu Cuvântul lui Iehova, nenumăratele volume ale acestei lumi nu conţin decât concepţii umane. O mare parte din aceste concepţii reflectă mentalitatea lui Satan Diavolul (2 Corinteni 4:4). Prin urmare, faptul de a ne „dedica mult“ acestor lucrări laice aduce puţine foloase de durată. De fapt, foarte multe dintre ele ne pot prejudicia spiritualitatea. Asemenea lui Solomon, să medităm la ceea ce spune Cuvântul lui Dumnezeu cu privire la viaţă. Acest lucru ne va întări credinţa şi ne va apropia mai mult de Iehova. Faptul de a acorda o atenţie excesivă altor cărţi sau surse de instruire ne poate epuiza. Aceste lucrări sunt nesănătoase şi ne pot distruge credinţa în Dumnezeu şi încrederea în scopurile sale îndeosebi atunci când sunt rodul unui mod de gândire lumesc care se află în contradicţie cu înţelepciunea divină. Aşadar, să reţinem că cele mai utile scrieri din timpul lui Solomon şi din timpul nostru sunt cele care reflectă înţelepciunea ‘singurului păstor’, Iehova Dumnezeu. El a furnizat cele 66 de cărţi ale Sfintelor Scripturi, iar atenţia noastră ar trebui să fie concentrată îndeosebi asupra acestora. Biblia şi publicaţiile auxiliare editate de ‘sclavul fidel’ ne oferă posibilitatea de a dobândi însăşi „cunoştinţa lui Dumnezeu“. — Proverbele 2:1–6.
Întreaga noastră obligaţie faţă de Dumnezeu
15. a) Cum aţi explica cuvintele lui Solomon privitoare la „întreaga obligaţie a omului“? b) Ce trebuie să facem dacă dorim să ne achităm de obligaţia pe care o avem faţă de Dumnezeu?
15 Rezumând întreaga examinare făcută de el, convocatorul, Solomon, spune: „Să ascultăm încheierea tuturor învăţăturilor: Teme-te de Dumnezeu şi păzeşte poruncile Lui. Aceasta este datoria oricărui om [întreaga obligaţie a omului, NW]. Căci Dumnezeu va aduce orice faptă la judecată, împreună cu orice lucru ascuns, fie bun, fie rău“ (Eclesiastul 12:13, 14). O teamă sănătoasă, sau veneraţia, faţă de Marele nostru Creator ne va împiedica pe noi, şi sperăm că şi pe familiile noastre, să urmăm un mod de viaţă nesăbuit care ne-ar putea aduce nespus de multe necazuri şi suferinţe nouă şi celor dragi. Teama sănătoasă de Dumnezeu este curată şi este chiar începutul cunoştinţei şi al înţelepciunii (Psalmul 19:9; Proverbele 1:7). Dacă avem perspicacitate dobândită pe baza Cuvântului inspirat al lui Dumnezeu şi aplicăm în orice privinţă sfaturile care se găsesc în el, ne vom achita de „întreaga obligaţie“ pe care o avem faţă de Dumnezeu. Nu, nu este vorba despre faptul de a face o listă cu obligaţii. Mai degrabă, se cere să căutăm îndrumare din Scripturi când rezolvăm problemele vieţii şi să acţionăm întotdeauna aşa cum doreşte Dumnezeu.
16. Ce va face Iehova în ce priveşte judecata?
16 Trebuie să înţelegem că nici un lucru nu trece neobservat de Marele nostru Creator (Proverbele 15:3). El „va aduce orice faptă la judecată“. Da, Cel Preaînalt va judeca toate lucrurile, inclusiv pe cele care sunt ascunse ochilor umani. Conştientizarea acestor aspecte poate servi drept stimulent pentru a respecta poruncile lui Dumnezeu. Însă cel mai puternic stimulent ar trebui să fie iubirea pentru Tatăl nostru ceresc, deoarece apostolul Ioan a scris: „Căci aceasta este dragostea de Dumnezeu, să păzim poruncile Lui. Şi poruncile Lui nu sunt grele“ (1 Ioan 5:3). Şi, întrucât poruncile lui Dumnezeu au menirea de a contribui la bunăstarea noastră de durată, cu siguranţă că este nu numai corect, ci şi realmente înţelept să le respectăm. Acest lucru nu constituie deloc o povară pentru cei ce îl iubesc pe Marele Creator. Ei doresc să se achite de obligaţia pe care o au faţă de el.
Achitaţi-vă de întreaga voastră obligaţie
17. Ce vom face dacă dorim cu adevărat să ne achităm de întreaga noastră obligaţie faţă de Dumnezeu?
17 Dacă suntem înţelepţi şi dorim cu adevărat să ne achităm de întreaga noastră obligaţie faţă de Dumnezeu, pe lângă faptul că vom respecta poruncile sale, vom avea o teamă reverenţioasă de a nu-i displăcea. Într-adevăr, „teama de Iehova este începutul înţelepciunii“, iar cei ce respectă poruncile sale au o „bună perspicacitate“ (Psalmul 111:10, NW; Proverbele 1:7, NW). Să acţionăm, aşadar, cu înţelepciune şi să ascultăm de Iehova în toate lucrurile. Faptul de a proceda astfel este vital îndeosebi acum, deoarece Regele Isus Cristos este prezent, iar ziua în care va acţiona în calitate de Judecător numit de Dumnezeu este aproape. — Matei 24:3; 25:31, 32.
18. De ce anume vom avea parte dacă ne achităm de întreaga noastră obligaţie faţă de Dumnezeu?
18 În prezent, fiecare dintre noi se află sub o atentă observaţie divină. Suntem noi înclinaţi spre lucrurile spirituale sau am permis influenţelor lumii să ne slăbească relaţiile cu Dumnezeu (1 Corinteni 2:10–16; 1 Ioan 2:15–17)? Indiferent că suntem tineri sau vârstnici, să facem tot ce ne stă în putinţă pentru a-i plăcea Marelui nostru Creator. Dacă ascultăm de Iehova şi păzim poruncile sale, vom respinge lucrurile deşarte ale lumii vechi şi trecătoare. Astfel putem nutri speranţa de a trăi pentru totdeauna în noul sistem de lucruri promis de Dumnezeu (2 Petru 3:13). Ce perspectivă minunată este aceasta pentru toţi cei ce se achită de întreaga obligaţie pe care o au faţă de Dumnezeu!
Cum aţi răspunde?
◻ De ce putem afirma că nu totul este deşertăciune?
◻ De ce ar trebui o tânără sau un tânăr creştin să analizeze sub rugăciune serviciul său sacru?
◻ Cărui gen de cărţi ar fi inutil să ne ‘dedicăm mult’?
◻ Care este „întreaga obligaţie a omului“?
[Legenda fotografiei de la pagina 20]
Pentru cei ce îl slujesc pe Iehova nu totul este deşertăciune
[Legenda fotografiei de la pagina 23]
Spre deosebire de multe cărţi ale acestei lumi, Cuvântul lui Dumnezeu este înviorător şi util