Învăţătura divină triumfă

„Va trebui ca ochii tăi să ajungă să-l vadă pe Marele tău Instructor. Şi urechile tale vor auzi un cuvânt în urma ta zicând: «Iată calea. Umblaţi pe ea».“ — ISAIA 30:20, 21, New World Translation.

 1. De ce instruirea primită de la Iehova poate fi numită pe drept cuvânt învăţătură divină?

IEHOVA DUMNEZEU este Sursa celei mai bune învăţături pe care o poate primi cineva. Dacă îl vom asculta când ne vorbeşte, îndeosebi prin intermediul Cuvântului său Sacru, el va fi Marele nostru Instructor (Isaia 30:20). În textul biblic ebraic el este numit şi „Cel Divin“ (Psalmul 50:1, NW). Deci, instruirea primită de la Iehova este învăţătură divină.

 2. În ce sens este adevărat faptul că numai Dumnezeu este înţelept?

² Lumea se mândreşte cu numeroasele ei instituţii de învăţământ, dar nici una dintre ele nu transmite învăţătură divină. De fapt, toată înţelepciunea pe care lumea a acumulat-o de-a lungul secolelor este nesemnificativă în comparaţie cu instruirea divină bazată pe înţelepciunea infinită a lui Iehova. În Romani 16:27 se spune că numai Dumnezeu este înţelept, lucru care este adevărat în sensul că numai Iehova deţine înţelepciunea absolută.

 3. De ce Isus Cristos este cel mai mare învăţător care a trăit vreodată pe pământ?

³ Fiul lui Dumnezeu, Isus Cristos, este un exemplu de înţelepciune, el fiind cel mai mare învăţător care a trăit vreodată pe pământ. Şi nici nu-i de mirare! Din timpuri imemoriale, Iehova a fost Învăţătorul său în ceruri. De fapt, învăţătura divină a început să fie predată când Dumnezeu a pornit să o instruiască pe prima sa creatură — Fiul său unic-născut. Iată de ce Isus a putut să spună: „Vorbesc după cum M-a învăţat Tatăl Meu“ (Ioan 8:28; Proverbele 8:22, 30). Propriile cuvinte ale lui Cristos consemnate în Biblie ne îmbogăţesc mult cunoştinţele despre învăţătura divină. Iar când creştinii unşi predau ceea ce le-a predat Isus, ei ascultă de Marele lor Instructor, a cărui voinţă este ca „înţelepciunea nespus de felurită a lui Dumnezeu“ să fie adusă la cunoştinţă prin intermediul congregaţiei. — Efeseni 3:10, 11; 5:1; Luca 6:40.

Căutând înţelepciunea

 4. Ce anume s-a spus despre capacitatea creierului?

⁴ Pentru a dobândi înţelepciunea care rezultă din învăţătura divină este necesar să ne folosim neîncetat facultăţile de gândire cu care ne-a înzestrat Dumnezeu. Acest lucru este posibil deoarece creierul uman are un potenţial uluitor. Iată ce se spune în cartea The Incredible Machine (Incredibila maşină): „Chiar şi cele mai sofisticate computere pe care ni le-am putea imagina sunt rudimentare în comparaţie cu aproape infinita complexitate şi adaptabilitate a creierului uman — calităţi care devin posibile datorită unui complicat şi etalonat sistem de semnale electrochimice. . . . Milioanele de semnale, care străbat ca fulgerul creierul nostru în orice moment, poartă un bagaj uriaş de informaţii. Ele aduc veşti despre interiorul şi exteriorul corpului nostru: fie despre un cârcel la degetul de la picior, fie despre aroma unei cafele, fie despre cuvintele glumeţe ale unui prieten. În timp ce alte semnale prelucrează şi analizează informaţiile, ele generează anumite emoţii, amintiri, gânduri sau planuri care duc la o decizie. Aproape imediat, semnale din creier spun altor părţi ale corpului nostru ce să facă: să-şi îndoaie degetul, să bea cafeaua, să râdă sau, poate, să dea o replică inteligentă. Între timp, creierul ne controlează şi respiraţia, reacţiile chimice din sânge, temperatura, precum şi alte procese esenţiale de care nu suntem conştienţi. El trimite comenzi care menţin corpul în echilibru şi asigură buna lui funcţionare în pofida schimbărilor permanente care au loc în mediul nostru. El se pregăteşte, de asemenea, pentru necesităţi viitoare“. — Pagina 326.

 5. Ce este înţelepciunea, în sens scriptural?

⁵ Deşi creierul uman are, în mod indiscutabil, o capacitate uimitoare, cum am putea oare să ne folosim mintea în cel mai bun mod posibil? Nu cufundându-ne în totalitate într-un studiu laborios al limbii, al istoriei, al ştiinţei sau al religiei comparate. Noi trebuie să ne folosim facultăţile de gândire în principal pentru a asimila învăţătura divină. Numai ea duce la adevărata înţelepciune. Dar ce este adevărata înţelepciune? În sens scriptural, înţelepciunea pune accent pe o judecată sănătoasă bazată pe o cunoaştere exactă şi pe o înţelegere reală. Înţelepciunea ne dă posibilitatea să ne folosim cu succes cunoştinţele şi înţelegerea pentru a rezolva problemele, pentru a evita sau a preveni pericolele, pentru a-i ajuta pe alţii şi pentru a ne atinge obiectivele. Este interesant faptul că Biblia pune înţelepciunea în contrast cu prostia şi stupiditatea — trăsături pe care vrem, cu siguranţă, să le evităm. — Deuteronomul 32:6; Proverbele 11:29; Eclesiastul 6:8.

Marele Manual al lui Iehova

 6. Dacă vrem să manifestăm înţelepciune adevărată, cărui manual trebuie să-i dăm o bună utilizare?

⁶ În jurul nostru există din belşug înţelepciune lumească (1 Corinteni 3:18, 19). De fapt, această lume are nenumărate şcoli şi biblioteci care conţin milioane de cărţi! Multe dintre ele sunt manuale care ne instruiesc în lingvistică, matematică, ştiinţă şi în alte domenii ale cunoaşterii. Dar Marele Instructor ne-a furnizat manualul care le depăşeşte pe toate celelalte manuale, şi anume Cuvântul său inspirat — Biblia (2 Timotei 3:16, 17). El este exact nu numai când menţionează lucruri legate de istorie, geografie şi botanică, ci şi când prezice viitorul. Pe lângă aceasta, el ne ajută chiar şi acum să trăim cea mai fericită şi mai fructuoasă viaţă. Desigur, la fel cum elevii dintr-o şcoală trebuie să se folosească de manuale, noi trebuie să devenim bine familiarizaţi cu marele Manual al lui Dumnezeu şi să ne folosim de el dacă vrem să manifestăm înţelepciunea adevărată ca persoane care sunt ‘învăţate de Iehova’. — Ioan 6:45, NW.

 7. De ce veţi spune că nu este suficientă o familiarizare teoretică cu conţinutul Bibliei?

⁷ Dar o familiarizare teoretică cu Biblia nu este acelaşi lucru cu înţelepciunea adevărată şi cu faptul de a ne conforma învăţăturii divine. Să ilustrăm: În secolul al XVII-lea, un catolic pe nume Cornelius van der Steen dorea să devină iezuit, dar a fost respins deoarece era prea scund. Iată ce spune Manfred Barthel în cartea sa The Jesuits—History & Legend of the Society of Jesus (Iezuiţii — Istorie şi legendă despre Societatea lui Isus): „Comitetul l-a informat pe van der Steen că era dispus să treacă cu vederea cerinţa privitoare la înălţime, dar numai cu condiţia ca el să înveţe să spună pe de rost întreaga Biblie. Această relatare n-ar merita să fie povestită dacă van der Steen nu s-ar fi conformat acestei condiţii care reflectă mai degrabă o anumită înfumurare“. Cât efort a trebuit să depună pentru a memora întreaga Biblie! Cu siguranţă însă, faptul de a înţelege Cuvântul lui Dumnezeu este mult mai important decât faptul de a-l memora!

 8. Ce anume ne va ajuta să tragem foloase din învăţătura divină şi să manifestăm înţelepciunea adevărată?

⁸ Dacă vrem să tragem foloase depline din învăţătura divină şi să manifestăm înţelepciunea adevărată, trebuie să cunoaştem cu exactitate Scripturile. De asemenea, trebuie să fim îndrumaţi de spiritul sfânt al lui Iehova, adică de forţa sa activă. Lucrul acesta ne va ajuta să învăţăm adevăruri profunde, „lucrurile adînci ale lui Dumnezeu“ (1 Corinteni 2:10). Deci, să studiem sârguincios marele Manual al lui Iehova şi să ne rugăm lui Dumnezeu să ne îndrume prin spiritul său sfânt. În armonie cu Proverbele 2:1–6, să acordăm atenţie înţelepciunii, să ne înclinăm inima spre discernământ şi să cerem pricepere. Trebuie să facem aceasta ca şi cum am căuta comori ascunse, fiindcă numai atunci ‘vom înţelege frica de DOMNUL şi vom găsi cunoştinţa lui Dumnezeu’. Examinând foloasele învăţăturii divine, precum şi câteva dintre triumfurile ei, aprecierea noastră faţă de înţelepciunea dată de Dumnezeu va creşte.

O înţelegere progresivă

 9, 10. Ce a spus Dumnezeu, potrivit relatării din Geneza 3:15, şi care este înţelegerea corectă a acestor cuvinte?

⁹ Învăţătura divină triumfă prin faptul că furnizează poporului lui Iehova o înţelegere progresivă a Scripturilor. De exemplu, noi am învăţat că Satan Diavolul a fost acela care a vorbit printr-un şarpe în Eden şi a adus o acuzaţie falsă, potrivit căreia Dumnezeu a minţit când a spus că cel care va mânca din fructul oprit va fi pedepsit cu moartea. Vedem însă că neascultarea de Iehova Dumnezeu a adus, într-adevăr, moartea asupra speciei umane (Geneza 3:1–6; Romani 5:12). Totuşi, Dumnezeu a dat o speranţă omenirii când i-a spus şarpelui şi astfel lui Satan: „Vrăjmăşie voi pune între tine şi femeie, între sămînţa ta şi sămînţa ei. Aceasta îţi va zdrobi capul şi tu îi vei zdrobi călcîiul“. — Geneza 3:15.

¹⁰ Aceste cuvinte conţineau un secret care a fost dezvăluit progresiv prin învăţătura divină. Iehova şi-a învăţat poporul în ce priveşte faptul că tema principală a Bibliei este justificarea suveranităţii Sale prin intermediul Seminţei — un descendent al lui Avraam şi al lui David care are dreptul legitim la domnia Regatului (Geneza 22:15–18; 2 Samuel 7:12, 13; Ezechiel 21:25–27). Marele nostru Instructor ne-a mai învăţat că Isus Cristos este Sămânţa principală a ‘femeii’, adică a organizaţiei universale a lui Dumnezeu (Galateni 3:16). În pofida oricărei încercări la care l-a supus Satan, Isus şi-a păstrat integritatea chiar până la moarte, adică zdrobirea călcâiului Seminţei. Am mai învăţat că cei 144 000 de comoştenitori ai Regatului, luaţi din mijlocul oamenilor, vor participa cu Cristos la zdrobirea capului lui Satan, „şarpele cel vechi“ (Apocalipsa 14:1–4; 20:2; Romani 16:20; Galateni 3:29; Efeseni 3:4–6). Cât de mult apreciem noi aceste cunoştinţe despre Cuvântul lui Dumnezeu!

La lumina minunată a lui Dumnezeu

11. De ce se poate spune că învăţătura divină triumfă prin faptul că îi aduce pe oameni la lumina spirituală?

¹¹ Învăţătura divină triumfă prin faptul că îi aduce pe oameni la lumina spirituală. Creştinii unşi au trăit această experienţă ca împlinire a textului din 1 Petru 2:9: „Voi însă sînteţi o seminţie aleasă, o preoţie împărătească, un neam sfînt, un popor pe care Dumnezeu Şi l-a cîştigat ca să fie al Lui, ca să vestiţi virtuţile Celui care v-a chemat din întuneric la lumina Sa minunată“. Azi „o mare mulţime“ care va trăi veşnic pe un pământ paradiziac se bucură şi ea de lumina pe care o dă Dumnezeu (Apocalipsa 7:9; Luca 23:43). În timp ce Dumnezeu îşi învaţă poporul, textul din Proverbele 4:18 îşi dovedeşte valabilitatea: „Cărarea celor drepţi este ca lumina strălucitoare, care merge mereu crescînd pînă la miezul zilei“. Prin acest proces progresiv de învăţare înţelegem mai clar învăţătura divină, la fel cum elevii fac progrese datorită ajutorului util pe care li-l dă profesorul când studiază gramatica, istoria sau un alt obiect.

12, 13. De care pericole doctrinale a fost ocrotit poporul lui Iehova prin învăţătura divină?

¹² Un alt triumf al învăţăturii divine este acela că îi ocroteşte pe umilii ei beneficiari de ‘învăţăturile demonilor’ (1 Timotei 4:1). Pe de altă parte, priviţi la creştinătate! În 1878, prelatul romano-catolic John Henry Newman a scris: „Încrezându-se atunci în puterea creştinismului de a se împotrivi infecţiei răului şi de a da chiar instrumentelor şi accesoriilor folosite în cadrul închinării la demoni o întrebuinţare evanghelică, . . . conducătorii Bisericii din perioada de început erau pregătiţi, când se ivea ocazia, să adopte, să imite sau să sancţioneze ritualurile şi obiceiurile existente ale plebei, precum şi filozofia clasei culte“. Newman a adăugat că lucruri ca agheasma, veşmintele preoţeşti şi imaginile erau „toate de origine păgână şi sfinţite prin adoptarea lor în cadrul Bisericii“. Într-adevăr, poporul lui Dumnezeu este recunoscător pentru faptul că învăţătura divină îl ocroteşte de această apostazie. Ea este mai puternică decât orice formă de demonism. — Faptele 19:20.

¹³ Învăţătura divină triumfă asupra erorilor religioase comise, sub toate aspectele. De exemplu, noi, în calitate de persoane învăţate de Dumnezeu, nu credem în Trinitate, ci recunoaştem că Iehova este Cel Preaînalt, că Isus este Fiul său şi că spiritul sfânt este forţa activă a lui Dumnezeu. Nouă nu ne este frică de focul iadului, deoarece ştim că iadul biblic este mormântul comun al omenirii. Şi, în timp ce religioniştii falşi spun că sufletul omului este nemuritor, noi ştim că morţii nu sunt conştienţi de absolut nimic. Şi lista adevărurilor pe care le-am aflat prin învăţătura divină poate continua. Ce binecuvântare este faptul că am fost eliberaţi din robia spirituală a Babilonului celui Mare — imperiul mondial al religiei false! — Ioan 8:31, 32; Apocalipsa 18:2, 4, 5.

14. De ce pot continua slujitorii lui Dumnezeu să umble în lumina spirituală?

¹⁴ Întrucât învăţătura divină triumfă asupra erorilor religioase, ea le dă slujitorilor lui Dumnezeu posibilitatea de a umbla în lumina spirituală. Într-adevăr, în urma lor ei aud un cuvânt care spune: „Iată calea. Umblaţi pe ea“ (Isaia 30:21, NW). Învăţătura lui Dumnezeu îi ocroteşte pe slujitorii săi şi de raţionamentele false. Când „apostoli mincinoşi“ (NW) cauzau probleme în congregaţia creştină din Corint, apostolul Pavel a scris: „Armele cu care ne luptăm noi nu sînt ale firii păcătoase, ci sînt puternice, datorită lui Dumnezeu, ca să dărîme întăriturile. Noi răsturnăm raţionamentele şi orice înălţime care se ridică împotriva cunoaşterii lui Dumnezeu; şi orice gînd îl facem rob ascultării de Hristos“ (2 Corinteni 10:4, 5; 11:13–15). Raţionamentele contrare învăţăturii divine sunt răsturnate de instruirea care este acordată cu blândeţe în congregaţie, precum şi de faptul că le predicăm vestea bună celor de afară. — 2 Timotei 2:24–26.

Închinarea cu spirit şi adevăr

15, 16. Ce înseamnă a ne închina lui Iehova cu spirit şi adevăr?

¹⁵ Pe măsură ce lucrarea de predicare a Regatului înaintează, învăţătura divină triumfă prin aceea că le arată celor blânzi cum să se închine lui Dumnezeu „cu spirit şi adevăr“. La fântâna lui Iacov, din apropierea oraşului Sihar, Isus i-a spus unei samaritence că el putea furniza apă care procură viaţa veşnică. Referindu-se la samariteni, el a adăugat: „Voi vă închinaţi la ceea ce nu cunoaşteţi . . . Vine ora, şi aceasta este acum, când adevăraţii închinători se vor închina Tatălui cu spirit şi adevăr, căci, într-adevăr, oameni de felul acesta caută Tatăl, ca să i se închine“ (Ioan 4:7–15, 21–23, NW). Apoi Isus i-a dezvăluit că el este Mesia.

¹⁶ Dar cum putem să ne închinăm lui Dumnezeu cu spirit? Putem s-o facem, aducându-i o închinare pură, cu inimile pline de recunoştinţă şi de iubire faţă de Dumnezeu, pe baza unei cunoaşteri exacte a Cuvântului său. Ne putem închina lui cu adevăr prin faptul că respingem falsităţile religioase şi înfăptuim voinţa divină, aşa cum este ea dezvăluită în marele Manual al lui Iehova.

Triumfătoare împotriva încercărilor şi a lumii

17. Cum aţi putea demonstra că învăţătura divină i-a ajutat pe slujitorii lui Iehova să facă faţă încercărilor?

¹⁷ Când poporul lui Dumnezeu se confruntă cu încercări, învăţătura divină repurtează noi şi noi triumfuri. Reflectaţi la cele ce urmează: La începutul celui de-al doilea război mondial, în septembrie 1939, slujitorii lui Iehova au avut nevoie de o înţelegere specială cu privire la marele său Manual. De mare ajutor le-a fost un articol apărut în Turnul de veghere din 1 noiembrie 1939 (engl.), care le prezenta clar învăţătura divină cu privire la neutralitatea creştină (Ioan 17:16). În mod asemănător, la începutul anilor ’60, articolele din Turnul de veghere privitoare la supunerea relativă faţă de ‘autorităţile superioare’ (NW) guvernamentale i-au ajutat pe membrii poporului lui Dumnezeu să se conformeze învăţăturii divine în contextul tulburărilor sociale. — Romani 13:1–7; Faptele 5:29.

18. Cum au considerat divertismentele degradante cei care se declarau creştini în secolele al II-lea şi al III-lea e.n., şi ce ajutor oferă azi învăţătura divină în această privinţă?

¹⁸ Învăţătura divină ne ajută să triumfăm şi asupra ispitelor, cum ar fi atracţia de a căuta divertismente degradante. Să observăm ce au spus în secolele al II-lea şi al III-lea e.n. cei care se declarau creştini. Tertullian a scris: „Noi nu avem nimic de-a face, în ce priveşte vorbirea, vederea sau auzirea, cu nebunia circului, cu neruşinarea teatrului şi cu sălbăticia arenei“. Un alt scriitor din acea perioadă a pus întrebarea: „Ce să caute un creştin credincios în mijlocul acestor lucruri când el nu se poate nici măcar gândi la rău? De ce să îşi găsească el plăcere în prezentarea dorinţelor senzuale?“ Chiar dacă aceşti scriitori au trăit la câţiva ani după creştinii din secolul I e.n., ei au condamnat distracţiile degradante. Azi, învăţătura divină ne dă înţelepciune pentru a evita distracţiile de natură obscenă, imorală şi violentă.

19. Cum ne ajută învăţătura divină să triumfăm asupra lumii?

¹⁹ Faptul de a ne conforma învăţăturii divine ne ajută să triumfăm chiar şi asupra lumii. Da, aplicarea învăţăturii Marelui nostru Instructor ne aduce victoria asupra influenţelor rele ale acestei lumi care zace în puterea lui Satan (2 Corinteni 4:4; 1 Ioan 5:19). În Efeseni 2:1–3 se spune că Dumnezeu ne-a făcut vii, deşi eram morţi în greşeli şi păcate, când umblam conform stăpânitorului autorităţii aerului. Îi mulţumim lui Iehova că învăţătura divină ne ajută să triumfăm împotriva dorinţelor lumeşti şi spiritului care emană de la duşmanul său şi al nostru — principalul înşelător, Satan Diavolul!

20. Ce întrebări merită să fie analizate în continuare?

²⁰ Este clar, aşadar, că învăţătura divină triumfă în multe privinţe. De fapt, se pare că este imposibil să menţionăm toate triumfurile sale. Ea influenţează oameni de pretutindeni. Dar cum acţionează ea în cazul tău? Cum îţi influenţează învăţătura divină viaţa?

Ce anume aţi învăţat?

◻ Cum ar putea fi definită înţelepciunea adevărată?

◻ Ce anume a dezvăluit Dumnezeu în mod progresiv referitor la Geneza 3:15?

◻ Cum a triumfat învăţătura divină în aspecte de ordin spiritual?

◻ Ce înseamnă a-i aduce închinare lui Dumnezeu cu spirit şi adevăr?

◻ Cum i-a ajutat învăţătura divină pe slujitorii lui Iehova să triumfe asupra încercărilor şi a lumii?

[Legenda ilustraţiilor de la pagina 10]

Isus şi-a păstrat integritatea până la moarte — adică zdrobirea călcâiului Seminţei.