Să ne consolidăm încrederea în Iehova studiind cu sîrguinţă Cuvîntul său

„Îndreptaţi–vă inima spre toate cuvintele prin care vă avertizez astăzi (...) Fiindcă acesta nu este pentru voi un cuvînt fără valoare, ci el înseamnă viaţa voastră.“ — DEUTERONOM 32:46, 47.

 1, 2. (a) Ce perspective aveau în faţă israeliţii cînd şi–au aşezat tabăra pe cîmpiile Moabului? (b) Ce îndemn a dat Moise naţiunii?

LUNGA lor şedere în deşert se apropiase de sfîrşit. Numai Iordanul, care curgea şerpuind, separa acum naţiunea de Ţara Promisă mult aşteptată. Însă pentru Moise, conducătorul naţiunii, perspectiva intrării lui Israel în ţara aceea îndemna la profundă meditare. El îşi aducea aminte de modul în care naţiunea se poticnise la un moment dat din cauza lipsei ei de încredere în Iehova, fapt care îi anulase intrarea în Canaan. — Numere 13:25—14:30.

² De aceea, Moise a convocat toată naţiunea pe cîmpiile vălurite ale Moabului. După ce a trecut în revistă istoria naţiunii şi a repetat Legea lui Dumnezeu, Moise a prezentat ceea ce s–a numit cuvîntarea sa prin excelenţă. Într–un limbaj poetic superlativ el i–a îndemnat pe israeliţi să se încreadă şi să asculte de Iehova, „un Dumnezeu al fidelităţii, la care nu există nedreptate; drept şi integru este el“. În încheiere, Moise i–a îndemnat astfel: „Îndreptaţi–vă inima spre toate cuvintele prin care vă avertizez astăzi, ca să le porunciţi fiilor voştri să aibă grijă să îndeplinească toate cuvintele acestei legi. Fiindcă acesta nu este pentru voi un cuvînt fără valoare, ci el înseamnă viaţa voastră.“ — Deuteronom 32:4, 46, 47.

‘Îndreptarea inimilor lor’ spre Cuvîntul lui Dumnezeu

 3, 4. (a) Spre ce anume trebuiau israeliţii să ‘îşi îndrepte inima’ şi ce implica aceasta? (b) Cum au aplicat generaţiile de mai tîrziu sfatul lui Moise?

³ Moise i–a îndemnat pe israeliţi să ‘îşi îndrepte inimile’ nu numai spre emoţionantul său cîntec, ci şi spre toate scrierile sacre. Ei trebuiau să „dea multă atenţie“ (Knox), „să asculte negreşit de“ (Today’s English Version) sau „să mediteze la“ (The Living Bible) legea lui Dumnezeu. Numai dacă erau foarte bine familiarizaţi cu ea puteau ei ‘să le poruncească fiilor lor să aibă grijă să îndeplinească toate cuvintele acestei legi’. În Deuteronom 6:6–8, Moise a scris următoarele: „Aceste cuvinte pe care ţi le poruncesc eu astăzi trebuie să fie în inima ta, şi va trebui să le legi ca semn pe mîna ta şi ele vor trebui să–ţi servească drept fruntar între ochi.“

⁴ Biblistul W.H. Davey spune că, mai tîrziu, aceste cuvinte „au fost interpretate în mod literal de către iudei, iar porunca pe care o conţineau ele a căpătat utilizări superstiţioase. Anumite versete (...) erau scrise pe pergament şi purtate pe braţ şi pe antebraţ în timpul rostirii rugăciunii.“ Cutiuţe sofisticate conţinînd texte scripturale, ele fiind numite şi filacterii, erau purtate în timpul lui Isus şi sînt purtate şi astăzi de anumite secte iudaice (Matei 23:5). Dar, adaugă Davey, „bărbaţii, în absurditatea lor, se mulţumeau doar să poarte asupra lor o copie a cuvintelor legii, în loc să dovedească prin viaţa lor că respectau porunca pe care o conţineau acele cuvinte“.

 5. Cum se aplicau în mod corespunzător cuvintele lui Moise din Deuteronom 6:6–8?

⁵ Nu, Legea lui Dumnezeu nu trebuia să stea pe mîinile sau pe fruntea lor fizică, ci ‘în inima lor’. Nu doar prin dobîndirea unei cunoştinţe a ei, ci prin preţuirea ei profundă puteau ei să aibă permanent în vedere Legea aceea, ca şi cum ea ar fi fost scrisă pe o tăbliţă înaintea ochilor lor sau legată de mîinile lor.

Măsuri în vederea învăţării Legii lui Dumnezeu

 6, 7. (a) Ce măsuri a luat Iehova pentru a–i familiariza pe israeliţi cu Legea mozaică? (b) Cum se pare că a fost posibil şi pentru poporul lui Dumnezeu din antichitate să devină instruit în Cuvîntul lui Dumnezeu?

⁶ Cum puteau însă învăţa israeliţii cele aproximativ 600 de articole ale Legii, dat fiind că exemplare ale ei erau, fără îndoială, foarte rare la început? Fiecare rege care urma la tronul Israelului trebuia „să–şi scrie pentru sine într–o carte o copie a acestei legi (...), şi va trebui să o citească toate zilele vieţii sale, ca să înveţe să se teamă de Iehova, Dumnezeul său, ca să respecte toate cuvintele acestei legi“ (Deuteronom 17:18, 19). Dumnezeu a dispus ca Legea să fie citită în fiecare al şaptelea an, la Sărbătoarea Colibelor (Deuteronom 31:10–13). Cu toate că o asemenea ocazie era, fără îndoială, înălţătoare, ea era prea rară pentru a se putea dobîndi o cunoaştere aprofundată a Legii.

⁷ Iehova a dispus, de asemenea, ca tribul lui Levi să–l ‘instruiască pe Iacob în hotărîrile judecătoreşti ale lui Dumnezeu şi pe Israel în legea lui Dumnezeu’ (Deuteronom 33:8, 10; compară Maleahi 2:7). Cu anumite ocazii, leviţii desfăşurau campanii de instruire care serveau întregii naţiuni (2 Cronici 17:7–9; Neemia 8:7–9). Se pare că, cu timpul, au fost puse la dispoziţia poporului în general cel puţin porţiuni din Cuvîntul lui Dumnezeu.a De aceea, psalmistul a putut să scrie: „Fericit este omul (...) [a cărui] desfătare este în legea lui Iehova, şi în legea sa el citeşte în şoaptă zi şi noapte“ (Psalm 1:1, 2). Deci îndemnul lui Moise potrivit căruia israeliţii trebuiau să–şi ‘îndrepte inima spre Cuvîntul lui Dumnezeu’, echivala cu porunca de a studia în mod sîrguincios Biblia.

‘Să ne îndreptăm inimile’ spre Cuvîntul lui Dumnezeu în timpul actual

 8. În ce măsură a dat Israel ascultare îndemnului lui Moise şi cu ce rezultate?

⁸ Israel nu a dat ascultare îndemnului lui Moise. Cînd, în cele din urmă, naţiunea a instaurat monarhia, evident că cei mai mulţi dintre regii ei nu au ‘scris pentru sine o copie a legii şi nu au citit–o toate zilele vieţii lor’. Deja în secolul al VII–lea î.e.n., în timpul regelui Iosia, „cartea legii“ era ca şi pierdută (2 Regi 22:8–13). Exemplul negativ dat de conducătorii naţiunii au grăbit, fără îndoială, alunecarea acesteia în apostazie. Conform avertismentului lui Moise dezastrul la scară naţională s–a petrecut în 607 î.e.n. — Deuteronom 28:15–37; 32:23–35.

 9. În ce fel este asemănătoare situaţia creştinilor de azi cu cea a israeliţilor din antichitate?

⁹ Asemenea israeliţilor din antichitate, creştinii de azi stau în pragul unei ţări promise: lumea nouă dreaptă a lui Dumnezeu (2 Petru 3:13). La orizont se conturează evenimente zguduitoare: declaraţia de „pace şi securitate“, căderea „Babilonului cel Mare“, atacul lui ‘Gog din Magog’. Aceste evenimente ne vor pune la încercare încrederea în Iehova. Deci, acum este urgent să ‘ne îndreptăm inimile spre cuvîntul lui Dumnezeu’! — 1 Tesaloniceni 5:3; Apocalips, capitolul 18; Ezechiel, capitolul 38.

10. De ce ar putea unii să manifeste delăsare în studiul individual?

¹⁰ Dar să procedezi astfel în aceste ‘timpuri critice cărora cu greu li se face faţă’ poate constitui o adevărată problemă (2 Timotei 3:1). Serviciul laic, creşterea copiilor, şcoala şi responsabilităţile în cadrul congregaţiei ne pot solicita foarte mult timp. Drept urmare, s–ar putea să găsim scuze şi să manifestăm delăsare în ce priveşte studierea Bibliei, gîndindu–ne că ‘facem destul pentru a reuşi să intrăm şi noi’. Biblia însă îi îndeamnă pe creştini astfel: „Meditează la aceste lucruri, fii absorbit de ele“ (1 Timotei 4:15, 16). Să analizăm acum cîteva motive temeinice pentru a face aceasta.

Să ne întărim relaţia cu Dumnezeu

11, 12. (a) Cum l–a influenţat pe Iov faptul că a dobîndit o cunoaştere mai profundă a lui Dumnezeu? (b) De ce imaginea noastră cu privire la Dumnezeu poate fi mai clară decît cea pe care a avut–o Iov în antichitate?

¹¹ Iov era un om care ‘se temea de Dumnezeu şi se îndepărta de ceea ce este rău’. Dar după ce Iehova i s–a revelat într–o furtună de vînt, Iov a spus: „Din auzite am auzit de tine, dar acum propriul meu ochi te vede“ (Iov 1:1; 42:5). Putem noi să îl ‘vedem’ azi pe Dumnezeu, adică să depăşim simpla cunoaştere a lui, sau să cunoaştem în profunzime numeroasele faţete ale personalităţii sale? Putem, într–adevăr! Prin intermediul paginilor Bibliei, Iehova s–a dezvăluit mai mult decît a făcut–o chiar faţă de Iov.

¹² Noi avem o imagine mai clară a profunzimii iubirii lui Dumnezeu, întrucît ştim că ‘atît de mult a iubit el lumea, încît l–a dat pe Fiul său unic–născut’ (Ioan 3:16). Prin intermediul profeţiilor biblice noi dispunem de cunoaşterea în linii generale a acţiunilor pe care le va întreprinde Dumnezeu pînă la sfîrşitul Mileniului! (Apocalips, capitolele 18—22). În Biblie sînt consemnate acţiunile lui Dumnezeu în favoarea congregaţiei creştine: aducerea oamenilor dintre naţiuni, numirea unui „sclav fidel şi prevăzător“ care să–i hrănească poporul, chemarea pe care el a adresat–o unei ‘mari mulţimi’ care are speranţa de a trăi veşnic pe un pămînt paradiziac (Matei 24:45; Apocalips 7:9, 14–17; Efeseni 3:3–6). După ce pătrundem în profunzimea lucrurilor lui Dumnezeu şi ne gîndim la minunatele sale lucrări făcute în folosul nostru, nu putem decît să exclamăm: „O, adîncimea bogăţiilor şi înţelepciunii şi cunoştinţei lui Dumnezeu!“ — Romani 11:33.

13. Cum îl putem ‘căuta pe Dumnezeu’, şi ce foloase avem dacă facem aşa?

¹³ Psalmistul a zis: „Din toată inima te–am căutat.“ Putem face şi noi la fel, analizînd zilnic materialul scriptural; lucrul acesta contribuie mult la întărirea legăturii noastre cu Iehova. Studiul efectuat cu seriozitate ne ajută, de asemenea, să facem ca drumul nostru să devină ‘stabilit cu fermitate ca să păzim regulamentele lui Dumnezeu’. — Psalm 119:5, 10.

Studiul ne ajută să ne apărăm credinţa

14. Ilustraţi importanţa de a fi gata de–a apăra speranţa noastră creştină.

¹⁴ „Nu doresc Martori în casa mea!“ le–a spus un ghanez celor doi bărbaţi care au trecut pe la locuinţa lui. Apoi, el i–a ocărît pe Martori pentru că „nu primesc transfuzii şi nu salută drapelul naţional“. Asemenea împotriviri se întîlnesc frecvent în serviciul de teren. Ce ruşine şi ce umilire ar fi pentru noi dacă nu am fi în stare să ‘ne apărăm înaintea oricui ne cere motivul speranţei care este în noi’! (1 Petru 3:15). Din fericire, Martorii menţionaţi mai sus au fost capabili să folosească Biblia în mod eficient pentru a explica punctul de vedere corespunzător cu privire la sînge şi la modul în care creştinii crează un echilibru între respectul faţă de simbolurile naţionale şi evitarea idolatriei. Care a fost rezultatul? Ghanezul respectiv a fost impresionat de răspunsurile lor directe. Astăzi, atît el cît şi soţia sa sînt martori botezaţi.

15. Cum ne echipează studiul personal pentru serviciul teocratic?

¹⁵ Pavel ne îndeamnă astfel: „Fă tot posibilul să te prezinţi aprobat în faţa lui Dumnezeu, ca un lucrător care nu are nimic de ce să–i fie ruşine, mînuind corect cuvîntul adevărului.“ Studiul personal ne va ajuta nu numai pe noi înşine, să rămînem pe calea vieţii, ci şi să fim ‘pe deplin competenţi, complet echipaţi’ ca să–i ajutăm şi pe alţii să facă astfel. — 2 Timotei 2:15; 3:17.

Să evităm capcanele lui Satan

16. Care sînt cîteva din capcanele lui Satan cu care se confruntă poporul lui Iehova?

¹⁶ În prezent, sîntem asaltaţi de reclame care fac apel la „dorinţa cărnii, dorinţa ochilor şi etalarea ostentativă a mijloacelor de existenţă“ (1 Ioan 2:16). Imoralitatea sexuală este glorificată prin massmedia şi este deseori promovată activ de colegii de muncă şi de şcoală. De asemenea, putem primi acasă, fără să solicităm, literatură apostată instigatoare. Fiindu–le stîrnită curiozitatea, unii fraţi au citit asemenea materiale denigratoare, care le–au ruinat credinţa. Există, de asemenea, „spiritul“ egoist şi carnal ‘care acţionează acum în fiii neascultării’. Cît de uşor poţi să fii infectat de el şi să manifeşti un spirit critic şi negativ! — Efeseni 2:2.

17, 18. Cum ne poate feri studiul personal să ‘mergem în derivă’?

¹⁷ Desigur, foarte puţini se aruncă în mod deliberat în capcana lui Satan. Mai degrabă prin neglijarea studiului personal ajung unii să meargă încetul cu încetul „în derivă“, asemenea unei ambarcaţiuni scăpată din dana de acostare, şi devin obiectivele principale ale atacului lui Satan (Evrei 2:1). De exemplu, un frate tînăr a început să aibă legături imorale cu o fată de la şcoală. „Am descoperit“, îşi aminteşte el, „că motivul principal a fost faptul că flămînzeam din punct de vedere spiritual. Nu făceam nici un studiu personal. Iată de ce nu am putut rezista ispitei.“ Ulterior însă, un program de studiu personal l–a ajutat pe fratele respectiv să se întărească spiritual.

¹⁸ Satan este hotărît să distrugă cît mai mulţi membri ai poporului lui Dumnezeu. Dacă ne hrănim permanent mintea cu lucruri bune, care provin din Cuvîntul lui Dumnezeu şi de la administratorul său fidel, putem evita căderea în capcană (Filipeni 4:8). Avertismentele cu privire la evitarea materialismului, a imoralităţii sexuale, a mentalităţii apostaţilor şi a unui spirit negativ se găsesc din abundenţă atît în Biblie cît şi în publicaţiile Societăţii Watchtower. Dacă acordăm acestor lucruri o atenţie mai mult decît obişnuită, nu vom merge niciodată în derivă.

Măsuri ale organizaţiei lui Iehova pentru a ne ajuta

19. Ce ilustrează eunucul etiopian referitor la nevoia noastră de îndrumare spirituală?

¹⁹ Studiul este o muncă grea. De aceea, îi putem fi recunoscători lui Iehova că organizaţia sa ne acordă mult ajutor în sensul acesta. În ultimii ani, unii au pretins că trebuie îngăduit unor persoane individuale să interpreteze personal Biblia. Ştim totuşi că eunucul etiopian a recunoscut deschis nevoia sa de îndrumare spirituală. În calitate de prozelit circumcis, el avea, fără îndoială, o cunoştinţă considerabilă despre Biblie. Însuşi faptul că el a încercat să studieze ceva atît de profund ca profeţia din Isaia, capitolul 53, dovedeşte acest lucru. Totuşi, cînd a fost întrebat dacă înţelegea ce citea, el a recunoscut: „Într–adevăr, cum aş putea înţelege dacă cineva nu m–ar călăuzi?“ — Fapte 8:26–33.

20. (a) Care sînt unele măsuri luate de organizaţia lui Iehova pentru a ne ajuta să studiem personal Biblia? (b) Ce părere ai despre aceste măsuri?

²⁰ În mod asemănător, astăzi cei care alcătuiesc poporul lui Iehova au nevoie de îndrumare spirituală. Dorind ‘să vorbească în perfect acord’ atunci cînd este vorba despre lucruri spirituale, ei primesc cu bucurie ajutorul oferit de organizaţia lui Iehova — şi ce mare ajutor este acesta! (1 Corinteni 1:10). Noi avem la dispoziţie un permanent şuvoi de informaţii prin intermediul revistelor Turnul de veghere şi Treziţi–vă! Avem, de asemenea, numeroase cărţi şi broşuri care cuprind o gamă largă de subiecte biblice. Cititorii anglofoni beneficiază de o binecuvîntare deosebită sub forma de Watch Tower Publications Index 1930—1985 (Index al publicaţiilor Turnului de veghere) — un auxiliar care poate ajuta pe cineva ‘să continue a căuta înţelepciunea cum caută argintul şi comorile ascunse’. — Proverbe 2:2–4.

21. (a) În ce fel a manifestat apostolul Pavel interes faţă de studiul individual? (b) Enumeraţi cîteva sugestii în vederea înlesnirii studiului individual.

²¹ Te foloseşti din plin de publicaţiile Societăţii, întrebuinţîndu–le la studiu şi cercetare? Sau nu cumva servesc doar la împodobirea rafturilor bibliotecii tale? Este interesant faptul că, odată, apostolul Pavel l–a instruit pe Timotei să–i ‘aducă (...) sulurile, în special pe cele de pergament’ la Roma. Pavel se referea, evident, la porţiuni din Scripturile Ebraice (2 Timotei 4:13). Fără îndoială că el voia să le aibă la îndemînă ca să–i uşureze studiul şi cercetarea. Dacă tu nu ai făcut deja lucrul acesta, de ce nu începi să–ţi formezi propria bibliotecă de publicaţii teocratice, pentru a putea face şi tu cercetări? Păstrează aceste publicaţii în aşa fel încît să fie uşor accesibile, ordonate, nemototolite şi curate. Aranjează–ţi un loc aparte unde să fie linişte şi lumină suficientă şi unde să poţi studia. Programează–ţi cu regularitate ore pentru studiul personal.

22. De ce ‘îndreptarea inimii noastre spre cuvîntul lui Dumnezeu’ este astăzi mai importantă ca niciodată?

²² Asemenea israeliţilor care îşi aşezaseră tabăra în cîmpiile fertile ale Moabului, astăzi ne aflăm în pragul lumii noi. Mai mult ca niciodată este nevoie să studiem cu sîrguinţă Cuvîntul lui Dumnezeu şi ‘să cumpărăm timpul oportun’ în vederea studiului, sacrificînd, poate, alte preocupări, cum ar fi vizionarea programelor de televiziune (Efeseni 5:16). „Nutriţi o dorinţă arzătoare pentru laptele nefalsificat care aparţine cuvîntului“, ne îndeamnă Petru, „pentru ca, prin intermediul lui, să creşteţi“ nu numai spre maturitate, ci şi „spre salvare“ (1 Petru 2:2; compară Evrei 5:12–14). Şi aceasta pentru că este în joc însăşi viaţa noastră. Aşadar, împotriviţi–vă oricărei tendinţe de a slăbi studiul individual. Folosiţi acest studiu ca mijloc de a manifesta o iubire mai profundă faţă de Dumnezeu şi o încredere mai mare în el. Studiul individual constituie şi un mijloc de a aprecia şi mai mult organizaţia pe care el o foloseşte ca să ne ajute. Da, ‘îndreptaţi–vă inima’ spre Cuvîntul lui Dumnezeu, studiindu–l cu sîrguinţă şi regularitate. „Acesta nu este pentru voi un cuvînt fără valoare, ci înseamnă însăşi viaţa voastră.“

[Notă de subsol]

Întrebări recapitulative

◼ De ce i–a îndemnat Moise pe israeliţi să ‘îşi îndrepte inima spre Cuvîntul lui Dumnezeu’, şi cum urmau ei să facă aceasta?

◼ Cum ne întăreşte studiul individual relaţia cu Dumnezeu, şi cum ne ajută el să ne apărăm credinţa?

◼ Cum ne poate ajuta studiul individual să evităm capcanele lui Satan?

◼ Ce măsuri a luat organizaţia lui Iehova pentru a ne uşura studierea Cuvîntului lui Dumnezeu?

[Legenda ilustraţiei de la pagina 22]

În loc să–şi scrie pe inimă Legea lui Dumnezeu, iudeii îşi legau de braţe cutiuţele care conţineau texte scripturale