Iona

1 Cuvântul lui Iehova a venit la Iona*,+ fiul lui Amitai, zicând: 2 „Du-te la Ninive,+ orașul cel mare, și anunță judecata împotriva lui, pentru că răutatea locuitorilor lui a ajuns până la mine”.

3 Însă Iona a hotărât să fugă departe de Iehova și să se ducă la Tarsis. El a coborât la Iope și a găsit o corabie care mergea la Tarsis. A plătit călătoria și s-a îmbarcat ca să plece la Tarsis, departe de Iehova.

4 Atunci Iehova a stârnit pe mare un vânt năprasnic și pe mare a fost o furtună atât de puternică, încât corabia era în pericolul de a naufragia. 5 Marinarii s-au înspăimântat, astfel că fiecare a început să strige după ajutor către dumnezeul lui. Și au început să arunce în mare lucrurile din corabie ca s-o ușureze.+ Dar Iona coborâse în cala corabiei*, se culcase și dormea adânc. 6 Căpitanul corabiei s-a dus la el și i-a zis: „Ce faci, dormi? Scoală-te și strigă către dumnezeul tău! Poate că adevăratul Dumnezeu își va îndrepta atenția spre noi și nu vom muri”.+

7 Și și-au zis unii altora: „Haideți să aruncăm sorții+ ca să aflăm din cauza cui a venit această nenorocire”. Au aruncat deci sorții și la sorți a ieșit Iona.+ 8 Ei i-au zis: „Spune-ne, te rugăm, din cauza ta a venit această nenorocire peste noi? Cu ce te ocupi și de unde vii? Din ce țară și din ce popor ești?”.

9 El a răspuns: „Sunt evreu și mă tem de* Iehova, Dumnezeul cerurilor, Cel care a făcut marea și uscatul”.

10 Atunci oamenii aceia s-au înspăimântat și mai tare și l-au întrebat: „Ce-ai făcut?”. (Ei aflaseră că Iona fugea departe de Iehova, întrucât le spusese el.) 11 Și i-au zis: „Ce să facem cu tine ca să se liniștească marea?”. Fiindcă marea era din ce în ce mai agitată. 12 El a răspuns: „Luați-mă și aruncați-mă în mare, iar marea se va liniști; căci știu că din cauza mea a venit această furtună cumplită peste voi”. 13 Totuși, oamenii aceia au vâslit din greu* pentru a duce corabia înapoi la uscat, dar n-au reușit, fiindcă marea era din ce în ce mai agitată.

14 Atunci au strigat către Iehova și au zis: „O, Iehova, te rugăm, să nu murim din cauza acestui om*! Nu ne considera răspunzători de moartea* unui om nevinovat, căci tu ai făcut potrivit voinței tale, o, Iehova!”. 15 Apoi l-au luat pe Iona și l-au aruncat în mare; și furia mării a încetat. 16 Atunci pe oamenii aceia i-a cuprins o mare frică de Iehova;+ ei i-au adus o jertfă lui Iehova și au făcut promisiuni solemne.

17 Iehova a trimis un pește uriaș ca să-l înghită pe Iona și Iona a stat în burta peștelui trei zile și trei nopți.+