Faptele apostolilor

10 În Cezareea era un om pe nume Corneliu, centurion în cohorta numită Italica. 2 El era un om cu devoțiune, care se temea de Dumnezeu împreună cu toată casa lui. Și el făcea multe daruri de îndurare poporului și îi adresa mereu implorări lui Dumnezeu. 3 Pe la ceasul al nouălea+ din zi, a văzut clar într-o viziune un înger al lui Dumnezeu, care a intrat la el și i-a zis: „Corneliu!”. 4 Cuprins de spaimă, Corneliu s-a uitat la el și a întrebat: „Ce este, Doamne?”. El i-a zis: „Rugăciunile și darurile tale de îndurare au urcat înaintea lui Dumnezeu și el și-a adus aminte de ele+. 5 Acum trimite niște oameni la Iope și cheamă-l pe un bărbat pe nume Simon, care este numit și Petru. 6 Acesta este găzduit la Simon, un tăbăcar, care are casa lângă mare”. 7 De îndată ce a plecat îngerul care i-a vorbit, el i-a chemat pe doi dintre slujitorii săi și pe un soldat cu devoțiune față de Dumnezeu, dintre cei care erau în serviciul său, 8 le-a istorisit totul și i-a trimis la Iope.

9 A doua zi, când ei erau pe drum și se apropiau de oraș, Petru a urcat pe la ceasul al șaselea pe acoperișul casei ca să se roage. 10 Dar i s-a făcut foarte foame și a vrut să mănânce. În timp ce se pregătea mâncarea, el a avut o viziune+ 11 în care a văzut cerul deschis și ceva* ca o pânză mare de in coborând pe pământ, fiind lăsată în jos de cele patru colțuri. 12 În ea erau tot felul de patrupede și de reptile* de pe pământ și tot felul de păsări ale cerului. 13 Atunci un glas i-a zis: „Ridică-te, Petru, înjunghie* și mănâncă!”. 14 Dar Petru a zis: „Nicidecum, Doamne, pentru că niciodată n-am mâncat ceva pângărit și necurat+!”. 15 Și glasul i-a vorbit din nou, a doua oară: „Nu mai numi pângărite lucrurile pe care Dumnezeu le-a curățat!”. 16 Aceasta s-a întâmplat și a treia oară și, imediat, pânza* a fost ridicată la cer.

17 În timp ce Petru era încă nedumerit, gândindu-se ce putea să însemne viziunea pe care o avusese, iată că oamenii trimiși de Corneliu se interesaseră unde era casa lui Simon și stăteau acolo, la poartă+. 18 Ei au strigat și au întrebat dacă Simon, numit și Petru, era găzduit acolo. 19 În timp ce Petru se gândea încă la viziune, spiritul+ i-a zis: „Iată că te caută trei oameni. 20 Ridică-te, coboară și du-te cu ei, fără să eziți, pentru că eu i-am trimis”. 21 Atunci Petru a coborât la oamenii aceia și a zis: „Iată! Eu sunt cel pe care-l căutați. De ce ați venit?”. 22 Ei au zis: „Corneliu+, un centurion, un om drept și temător de Dumnezeu, care este vorbit de bine de toată națiunea iudeilor, a fost îndrumat de Dumnezeu printr-un înger sfânt să trimită după tine ca să vii la casa lui și să asculte ce ai de spus”. 23 El i-a invitat înăuntru și i-a găzduit.

A doua zi s-a ridicat și a plecat cu ei, iar unii frați din Iope s-au dus cu el. 24 În ziua următoare a intrat în Cezareea. Corneliu, bineînțeles, îi aștepta și își chemase și rudele și prietenii apropiați. 25 Când Petru a sosit, Corneliu i-a ieșit în întâmpinare, a căzut la picioarele lui și i-a adus omagiu. 26 Dar Petru l-a ridicat, zicând: „Ridică-te! Și eu sunt tot om+!”. 27 În timp ce vorbea cu el, a intrat și a găsit mulți oameni adunați. 28 Și le-a zis: „Voi știți bine că unui iudeu nu-i este permis să aibă legături cu un om din altă națiune+ sau să vină la el. Totuși, Dumnezeu mi-a arătat că nu trebuie să numesc pângărit sau necurat pe niciun om+. 29 De aceea, când am fost chemat, am venit fără să ezit. Vă întreb deci: De ce ați trimis după mine?”.

30 Atunci Corneliu a zis: „Acum patru zile, socotind din ceasul acesta, mă rugam în casa mea la ceasul al nouălea, când iată că un bărbat în veșminte strălucitoare a stat înaintea mea 31 și a zis: «Corneliu, Dumnezeu ți-a auzit rugăciunea și și-a amintit de darurile tale de îndurare+. 32 Trimite deci la Iope și cheamă-l pe Simon, numit și Petru. Omul acesta este găzduit în casa lui Simon, un tăbăcar, aproape de mare+». 33 Atunci am trimis după tine, iar tu ai binevoit să vii. Acum suntem toți aici înaintea lui Dumnezeu ca să auzim toate lucrurile pe care Iehova ți-a poruncit să le spui”.

34 Atunci Petru a început să vorbească și a zis: „Într-adevăr, acum înțeleg că Dumnezeu nu este părtinitor+ 35 și că, în orice națiune, omul care se teme de el și face ce este drept este primit de el+. 36 El a trimis cuvântul la israeliți ca să le anunțe vestea bună a păcii+ prin Isus Cristos: acesta este Domnul tuturor+. 37 Voi știți despre ce s-a vorbit în toată Iudeea, începând din Galileea+, după botezul predicat de Ioan+: 38 despre Isus, care era din Nazaret, cum Dumnezeu l-a uns cu spirit sfânt+ și cu putere și cum el a străbătut țara făcând bine și vindecându-i pe toți cei asupriți de Diavol+, pentru că Dumnezeu era cu el+. 39 Noi suntem martori a tot ce a făcut el atât în ținutul iudeilor, cât și în Ierusalim; dar ei l-au ucis atârnându-l pe stâlp+. 40 Dumnezeu l-a sculat din morți a treia zi+ și i-a permis să se arate 41 nu întregului popor, ci martorilor numiți dinainte de Dumnezeu, adică nouă, care am mâncat și am băut cu el după ce a fost sculat din morți+. 42 De asemenea, el ne-a poruncit să predicăm poporului și să depunem mărturie în mod temeinic+ că el este cel decretat de Dumnezeu să fie judecător al celor vii și al celor morți+. 43 Despre el depun mărturie toți profeții+ și spun că oricine crede în el primește iertarea păcatelor prin numele său+”.

44 În timp ce Petru vorbea încă despre aceste lucruri, spiritul sfânt a venit peste toți cei ce ascultau cuvântul+. 45 Credincioșii circumciși care veniseră cu Petru au rămas uimiți văzând că darul* spiritului sfânt fusese turnat și peste oamenii națiunilor. 46 Căci îi auzeau vorbind în alte limbi și preamărindu-l pe Dumnezeu+. Atunci Petru a spus: 47 „Poate cineva să interzică să fie botezați cu apă+ aceștia care au primit spiritul sfânt la fel ca noi?”. 48 Apoi a poruncit să fie botezați în numele lui Isus Cristos+. Și ei l-au rugat să mai rămână câteva zile.