După Marcu

4 Isus a început din nou să-i învețe pe oameni lângă mare și o mulțime foarte numeroasă s-a strâns la el. De aceea, el s-a urcat într-o barcă și s-a așezat; s-a îndepărtat puțin de țărm, în timp ce toată mulțimea stătea de-a lungul țărmului, lângă mare.+ 2 Și a început să-i învețe multe lucruri folosind ilustrări;+ în timp ce preda, el le-a spus:+ 3 „Ascultați! Iată că semănătorul a ieșit să semene.+ 4 În timp ce semăna, unele semințe au căzut de-a lungul drumului, iar păsările au venit și le-au mâncat.+ 5 Altele au căzut într-un loc stâncos, unde nu era mult pământ, și au încolțit imediat pentru că pământul nu era adânc.+ 6 Dar, când a răsărit soarele, plantele tinere au fost arse și, pentru că n-aveau rădăcină, s-au uscat. 7 Alte semințe au căzut printre spini; spinii au crescut și le-au înăbușit, iar ele n-au dat rod.+ 8 Dar altele au căzut pe pământ bun, au încolțit, au crescut și au început să dea rod, producând 30, 60 și 100”.+ 9 Și el a adăugat: „Cine are urechi de auzit să audă!”.+

10 Când a rămas singur, Cei doisprezece și ceilalți discipoli au început să-l întrebe despre ilustrări.+ 11 El le-a spus: „Vouă vi s-a permis să înțelegeți secretul sacru+ al Regatului lui Dumnezeu, dar pentru cei de afară toate rămân ilustrări,+ 12 pentru ca, deși privesc, să privească și totuși să nu vadă și, deși aud, să audă și totuși să nu înțeleagă; astfel, ei nu se vor întoarce niciodată și nu vor fi iertați”.+ 13 Și le-a mai zis: „Dacă nu înțelegeți această ilustrare, cum veți înțelege toate celelalte ilustrări?

14 Semănătorul seamănă cuvântul.+ 15 Semințele care au căzut de-a lungul drumului sunt asemenea oamenilor în care este semănat cuvântul, dar, imediat ce aud cuvântul, vine Satan+ și ia cuvântul care a fost semănat în ei.+ 16 Tot așa, semințele semănate într-un loc stâncos sunt cei care, imediat ce aud cuvântul, îl acceptă cu bucurie.+ 17 Totuși, nu au rădăcină în ei. Ei rămân o vreme, dar, imediat ce vine un necaz sau o persecuție din cauza cuvântului, se poticnesc. 18 Mai sunt și semințele semănate printre spini. Aceștia sunt cei care au auzit cuvântul,+ 19 dar îngrijorările+ acestui sistem, puterea amăgitoare a bogățiilor*+ și dorințele+ după alte lucruri pătrund în ei și înăbușă cuvântul, făcându-l neroditor. 20 Iar semințele semănate în pământ bun sunt cei care ascultă cuvântul, îl acceptă și dau rod: 30, 60 și 100”.+

21 Și le-a mai zis: „Este adusă o lampă ca să fie pusă sub un coș sau sub pat? Nu este ea adusă ca să fie pusă pe lampadar?+ 22 Căci nu este nimic ascuns care să nu fie scos la iveală și nimic tăinuit cu grijă care să nu iasă la lumină.+ 23 Cine are urechi de auzit să audă!”.+

24 El le-a mai zis: „Dați atenție lucrurilor pe care le auziți!+ Cu măsura cu care măsurați vi se va măsura, ba vi se va și adăuga. 25 Fiindcă celui ce are i se va mai da,+ dar celui ce n-are i se va lua chiar și ce are”.+

26 Și a mai zis: „Regatul lui Dumnezeu este ca atunci când un om aruncă semințe pe pământ. 27 Noaptea doarme, dimineața se scoală, iar în acest timp semințele încolțesc și cresc, fără ca el să știe cum. 28 Pământul rodește de la sine în mod treptat: mai întâi firul, apoi spicul și, în cele din urmă, bobul plin în spic. 29 Dar, de îndată ce rodul este copt, omul înfige secera, pentru că a venit timpul secerișului”.

30 Și a mai zis: „Cu ce am putea asemăna Regatul lui Dumnezeu sau prin ce ilustrare am putea să-l explicăm? 31 El este asemenea unui grăunte de muștar, care, când este semănat, este cea mai mică dintre toate semințele de pe pământ.+ 32 Dar, după ce a fost semănat, crește și ajunge mai mare decât toate celelalte plante de grădină. Ramurile lui devin atât de mari, încât păsările cerului pot să se adăpostească la umbra lui”.

33 Isus a folosit multe ilustrări+ de felul acesta pentru a le preda cuvântul, atât cât puteau ei să înțeleagă. 34 Într-adevăr, nu le vorbea fără să folosească ilustrări, dar discipolilor săi le explica în particular toate lucrurile.+

35 În ziua aceea, când s-a lăsat seara, le-a zis: „Să trecem pe celălalt țărm”.+ 36 După ce au dat drumul mulțimii, ei l-au dus pe Isus în barcă așa cum era; și erau și alte bărci cu a lui.+ 37 Atunci s-a stârnit o mare vijelie și valurile loveau barca, iar barca era gata să se scufunde.+ 38 El era în partea din spate a bărcii și dormea pe pernă. Atunci l-au trezit și i-au zis: „Învățătorule, nu-ți pasă că murim?”. 39 El s-a ridicat, a certat vântul și a zis mării: „Taci! Potolește-te!”.+ Vântul s-a potolit și s-a așternut o liniște adâncă.+ 40 Iar el le-a zis: „De ce vă este atât de frică? Tot n-aveți credință?”. 41 Dar ei erau cuprinși de o mare frică și își ziceau unii altora: „Cine este, de fapt, omul acesta? Până și vântul și marea îl ascultă”.+