După Luca
22 Sărbătoarea Turtelor Nedospite, care este numită Paște,+ se apropia.+ 2 Preoții principali și scribii căutau cea mai potrivită modalitate să scape de el,+ căci se temeau de popor.+ 3 Atunci Satan a intrat în Iuda, cel numit Iscariot, unul dintre Cei doisprezece.+ 4 Acesta s-a dus la preoții principali și la comandanții gărzilor de la templu și a vorbit cu ei cum să-l dea în mâinile lor*.+ 5 Ei s-au bucurat și s-au înțeles să-i dea arginți.+ 6 Iuda a fost de acord și a început să caute o ocazie potrivită ca să-l dea în mâinile lor* fără să fie mulți oameni în jur.
7 Apoi a sosit ziua Turtelor Nedospite, când trebuia oferită jertfa pascală.+ 8 Isus i-a trimis pe Petru și pe Ioan zicând: „Duceți-vă și pregătiți-ne masa de Paște ca să mâncăm”.+ 9 Ei l-au întrebat: „Unde vrei s-o pregătim?”. 10 El le-a zis: „Iată, când veți intra în oraș, vă va ieși înainte un om cu un urcior de apă. Mergeți după el până la casa în care va intra.+ 11 Și spuneți-i proprietarului casei: «Învățătorul îți zice: „Unde este camera de oaspeți în care aș putea să iau masa de Paște cu discipolii mei?”». 12 Omul acela vă va arăta o cameră mare de sus, mobilată. Pregătiți masa de Paște acolo”. 13 Ei au plecat și au găsit totul așa cum le spusese el și au făcut pregătirile pentru Paște.
14 Astfel, când a sosit ora, el s-a așezat* la masă cu apostolii.+ 15 Și le-a zis: „Am dorit mult să iau cu voi masa aceasta de Paște înainte de a suferi, 16 fiindcă vă spun: Nu o voi mai lua până nu se va împlini în Regatul lui Dumnezeu”. 17 Și, după ce i s-a dat un pahar, a adus mulțumiri și a zis: „Luați-l și treceți-l de la unul la altul, 18 pentru că vă spun: De acum înainte nu voi mai bea din rodul viței până nu va veni Regatul lui Dumnezeu”.+
19 De asemenea, a luat o pâine,+ a adus mulțumiri, a frânt-o și le-a dat-o, zicând: „Aceasta reprezintă corpul meu,+ care urmează să fie dat în folosul vostru.+ Continuați să faceți lucrul acesta în amintirea mea”.+ 20 După ce au luat cina, a făcut la fel cu paharul, zicând: „Paharul acesta reprezintă noul legământ,+ ce va fi validat de sângele meu,+ care urmează să fie vărsat în folosul vostru.+
21 Dar iată că trădătorul* meu este cu mine la masă.+ 22 Pentru că, într-adevăr, Fiul omului se duce așa cum a fost stabilit,+ dar vai de omul prin care este el trădat!”.+ 23 Atunci au început să discute unii cu alții care dintre ei ar fi putut să facă așa ceva.+
24 Dar s-a iscat între ei și o ceartă aprinsă cu privire la care dintre ei era cel mai mare.+ 25 Însă el le-a zis: „Regii națiunilor stăpânesc peste ele și cei care au autoritate asupra lor sunt numiți Binefăcători.+ 26 Dar voi să nu fiți așa.+ Dimpotrivă, cel mai mare dintre voi să fie precum cel mai tânăr+ și cel aflat în frunte, precum cel ce slujește.+ 27 Fiindcă cine este mai mare: cel care stă* la masă sau cel care servește? Nu cel care stă* la masă? Dar eu sunt în mijlocul vostru ca acela care servește.+
28 Totuși, voi sunteți cei care ați rămas alături de mine+ în încercările mele.+ 29 Eu închei un legământ cu voi, așa cum Tatăl meu a încheiat un legământ cu mine, pentru un regat,+ 30 ca să mâncați și să beți la masa mea, în Regatul meu,+ și să stați pe tronuri+ ca să judecați cele 12 triburi ale Israelului.+
31 Simon, Simon, iată că Satan v-a cerut pe toți ca să vă cearnă ca pe grâu.+ 32 Dar eu am făcut implorări pentru tine ca să nu-ți slăbească credința.+ Iar tu, când te vei întoarce, întărește-i pe frații tăi!”.+ 33 Atunci Petru i-a spus: „Doamne, sunt gata să merg cu tine și în închisoare, și la moarte”.+ 34 Dar el a zis: „Petru, îți spun că nu va cânta astăzi cocoșul până nu vei nega de trei ori că mă cunoști”.+
35 Și el le-a mai zis: „Când v-am trimis fără pungă pentru bani, fără traistă pentru mâncare și fără sandale,+ v-a lipsit ceva?”. Ei au zis: „Nu*”. 36 Atunci el le-a spus: „Însă acum, cine are o pungă pentru bani s-o ia și, la fel, cine are o traistă pentru mâncare; iar cine n-are sabie să-și vândă mantia și să-și cumpere una. 37 Căci vă spun că trebuie să se împlinească în mine ceea ce este scris: «El a fost numărat cu cei nelegiuiți».+ De fapt, aceste cuvinte privitoare la mine se împlinesc acum”.+ 38 Atunci ei au zis: „Doamne, iată că aici sunt două săbii!”. El le-a zis: „Sunt suficiente”.
39 Apoi a plecat și s-a dus ca de obicei la Muntele Măslinilor, iar discipolii l-au urmat.+ 40 Ajungând acolo, le-a zis: „Continuați să vă rugați ca să nu cădeți în ispită!”.+ 41 Și s-a îndepărtat de ei cam la o aruncătură de piatră, a îngenuncheat și a început să se roage 42 zicând: „Tată, dacă vrei, îndepărtează de la mine paharul acesta! Totuși, să se facă nu voința mea, ci a ta!”.+ 43 Atunci i-a apărut un înger din cer și l-a întărit.+ 44 Dar zbuciumul său era atât de mare, încât el s-a rugat și mai stăruitor,+ iar sudoarea i s-a făcut ca niște picături de sânge, care cădeau pe pământ. 45 După ce s-a rugat, Isus s-a ridicat, s-a dus la discipoli și i-a găsit dormind, epuizați din cauza întristării. 46 Și le-a zis: „De ce dormiți? Ridicați-vă și rugați-vă încontinuu, ca să nu cădeți în ispită!”.+
47 În timp ce el încă vorbea, iată că a venit o mulțime, iar în fruntea lor era cel numit Iuda, unul dintre Cei doisprezece. El s-a apropiat de Isus ca să-l sărute.+ 48 Dar Isus i-a zis: „Iuda, îl trădezi pe Fiul omului cu o sărutare?”. 49 Când și-au dat seama ce avea să se întâmple, cei din jurul lui au zis: „Doamne, să lovim cu sabia?”. 50 Unul dintre ei chiar l-a lovit pe sclavul marelui preot, tăindu-i urechea dreaptă.+ 51 Dar Isus a spus: „Destul!”. Și, atingându-i urechea, l-a vindecat. 52 Atunci Isus le-a zis preoților principali, comandanților gărzilor de la templu și bătrânilor care veniseră să-l prindă: „Ați venit cu săbii și cu ciomege ca împotriva unui tâlhar?+ 53 Când eram zi de zi cu voi în templu,+ n-ați pus mâna pe mine.+ Dar acesta este ceasul vostru și al autorității întunericului”.+
54 Atunci l-au arestat și l-au luat de acolo,+ ducându-l la casa marelui preot; Petru îl urma de departe.+ 55 Ei au făcut un foc în mijlocul curții și s-au așezat toți împreună. Petru stătea printre ei.+ 56 Dar o servitoare l-a văzut stând în lumina focului; s-a uitat la el cu atenție și a zis: „Și omul acesta era cu el!”. 57 Dar el a negat zicând: „Nu-l cunosc, femeie!”.+ 58 După puțin timp l-a văzut altcineva și a zis: „Și tu ești unul dintre ei!”. Dar Petru a zis: „Omule, nu sunt!”.+ 59 După vreo oră, altul a început să susțină cu tărie: „În mod sigur, și omul acesta era cu el, fiindcă este galileean!”. 60 Însă Petru a zis: „Omule, nu știu ce spui!”. Și imediat, în timp ce încă vorbea, a cântat cocoșul. 61 Atunci Domnul s-a întors și s-a uitat țintă la Petru, iar Petru și-a adus aminte ce îi spusese Domnul: „Înainte să cânte astăzi cocoșul, mă vei renega de trei ori”.+ 62 Și a ieșit afară și a plâns amarnic.
63 Oamenii care îl păzeau pe Isus au început să-și bată joc de el+ și să-l lovească.+ 64 Ei i-au acoperit fața și îl întrebau: „Profețește! Cine te-a lovit?”. 65 Și au spus multe alte cuvinte blasfematoare împotriva lui.
66 Când s-a făcut ziuă, s-a întrunit adunarea bătrânilor poporului, adică preoții principali și scribii.+ Ei l-au dus în sala Sanhedrinului și au zis: 67 „Dacă tu ești Cristosul, spune-ne!”.+ Dar el le-a zis: „Chiar dacă v-aș spune, tot n-ați crede. 68 Iar dacă v-aș întreba, n-ați răspunde. 69 Totuși, de acum înainte, Fiul omului+ va sta la dreapta plină de putere a lui Dumnezeu”.+ 70 Atunci toți au întrebat: „Ești tu deci Fiul lui Dumnezeu?”. El le-a răspuns: „Voi înșivă spuneți că sunt”. 71 Ei au zis: „Ce nevoie mai avem de altă mărturie? Pentru că noi înșine am auzit-o din gura lui”.+