După Luca

7 După ce a spus poporului tot ce a avut de spus, a intrat în Capernaum. 2 Un centurion avea un sclav la care ținea foarte mult și care era grav bolnav, pe moarte.+ 3 Când a auzit despre Isus, a trimis la el niște bătrâni ai iudeilor ca să-l roage să vină și să-i vindece sclavul. 4 Ei au venit la Isus și au început să-l roage stăruitor: „Merită să faci aceasta pentru el, 5 fiindcă iubește națiunea noastră și el a fost cel care ne-a construit sinagoga”. 6 Isus a plecat cu ei; dar, când era aproape de casă, centurionul a trimis niște prieteni să-i spună: „Domnule, nu te deranja să vii, fiindcă nu sunt demn să te primesc sub acoperișul meu.+ 7 Eu nu m-am considerat demn nici măcar să vin la tine. Dar spune un cuvânt și slujitorul meu se va vindeca. 8 Pentru că și eu sunt un om aflat sub autoritatea altora și am soldați în subordine; și îi spun unuia: «Du-te!» și se duce, și altuia: «Vino!» și vine, și sclavului meu: «Fă asta!» și face”. 9 Când Isus a auzit aceste lucruri, a rămas uimit și, întorcându-se spre mulțimea care îl urma, a zis: „Vă spun că nici chiar în Israel n-am găsit o credință atât de mare”.+ 10 Când cei trimiși de centurion s-au întors acasă, l-au găsit pe sclav sănătos.+

11 La scurt timp după aceea, Isus a plecat spre un oraș numit Nain, iar discipolii săi și o mare mulțime îl însoțeau. 12 Când a ajuns aproape de poarta orașului, iată că era adus afară un mort, singurul fiu al unei femei,+ care era și văduvă. Cu ea erau foarte mulți oameni din oraș. 13 Când Domnul a văzut-o, i s-a făcut milă de ea+ și i-a zis: „Nu mai plânge!”.+ 14 Apoi s-a apropiat și a atins targa pe care era mortul, iar cei care o duceau s-au oprit. Atunci el a spus: „Tinere, îți zic: Scoală-te*!”.+ 15 Și mortul s-a ridicat în capul oaselor și a început să vorbească, iar Isus i l-a dat mamei lui.+ 16 Atunci toți au fost cuprinși de uimire* și au început să-l glorifice pe Dumnezeu, zicând: „Un mare profet s-a ridicat în mijlocul nostru”+ și „Dumnezeu și-a îndreptat atenția spre poporul său”.+ 17 Vestea aceasta referitoare la el s-a răspândit în tot ținutul din jur și în toată Iudeea.

18 Ioan a aflat toate aceste lucruri de la discipolii săi.+ 19 Atunci Ioan i-a chemat pe doi dintre ei și i-a trimis la Domnul ca să-l întrebe: „Tu ești Cel care trebuie să vină+ sau să așteptăm pe altcineva?”. 20 Când au ajuns la el, bărbații i-au zis: „Ioan Botezătorul ne-a trimis la tine să te întrebăm: «Tu ești Cel care trebuie să vină sau să așteptăm pe altul?»”. 21 În ceasul acela, el i-a vindecat pe mulți oameni chinuiți de boli,+ de afecțiuni grave și de spirite rele și le-a dăruit vederea multor orbi. 22 Și le-a răspuns: „Duceți-vă și spuneți-i lui Ioan ce ați văzut și ați auzit: Acum orbii văd,+ șchiopii umblă, leproșii sunt curățați, surzii aud+ și morții sunt sculați, iar săracilor le este anunțată vestea bună.+ 23 Fericit este cel care nu găsește motiv de poticnire în mine”.+

24 După ce au plecat mesagerii lui Ioan, Isus a început să le vorbească mulțimilor despre Ioan: „Ce ați mers să vedeți în pustiu? O trestie legănată de vânt?+ 25 Ce ați mers să vedeți? Un om îmbrăcat în haine scumpe*?+ Cei ce poartă haine elegante și trăiesc în lux sunt în case regale. 26 Atunci ce ați mers să vedeți? Un profet? Da, vă spun, el este profet, și chiar mai mult decât un profet.+ 27 El este cel despre care s-a scris: «Iată că îl trimit pe mesagerul meu înaintea ta*, iar el va pregăti calea înaintea ta».+ 28 Vă spun că printre toți cei născuți de femei nu este niciunul mai mare decât Ioan, dar cel care este mai mic în Regatul lui Dumnezeu este mai mare decât el”.+ 29 (Când au auzit lucrul acesta, tot poporul și încasatorii de impozite au spus că Dumnezeu este drept, căci fuseseră botezați cu botezul lui Ioan.+ 30 Dar fariseii și cei care erau experți în Lege nesocotiseră voința* lui Dumnezeu cu privire la ei+ refuzând să fie botezați de el.)

31 „Cu cine aș putea deci să-i compar pe oamenii din această generație și cu cine se aseamănă ei?+ 32 Se aseamănă cu niște copilași care stau în piață și strigă unii la alții: «V-am cântat din flaut, dar n-ați dansat, ne-am tânguit, dar n-ați plâns». 33 Tot așa, a venit Ioan Botezătorul, care nu mănâncă pâine și nu bea vin,+ și totuși ziceți: «Are demon!». 34 A venit Fiul omului, care mănâncă și bea, și totuși ziceți: «Iată un om mâncăcios și băutor de vin, un prieten al încasatorilor de impozite și al păcătoșilor!».+ 35 Cu toate acestea, înțelepciunea se recunoaște după roadele ei*.”+

36 Și unul dintre farisei îl ruga să ia masa cu el. Astfel, Isus a intrat în casa fariseului și s-a așezat* la masă.+ 37 Și iată că o femeie cunoscută în oraș ca păcătoasă a aflat că el lua masa* în casa fariseului și a adus un vas de alabastru cu ulei parfumat.+ 38 Ea s-a așezat în spatele lui, la picioare, și a început să plângă; îi uda picioarele cu lacrimile ei și i le ștergea cu părul ei. De asemenea, îi săruta cu tandrețe picioarele și turna pe ele ulei parfumat. 39 Văzând acest lucru, fariseul care îl invitase și-a zis: „Dacă omul acesta ar fi cu adevărat profet, ar ști cine este femeia care îl atinge și ce fel de femeie este ea, o păcătoasă”.+ 40 Atunci Isus i-a zis: „Simon, vreau să-ți spun ceva”. El a zis: „Spune, Învățătorule!”.

41 „Doi oameni îi erau datori unui om care îi împrumutase: unul îi datora 500 de dinari, iar celălalt, 50. 42 Întrucât nu aveau de unde să plătească, el i-a iertat cu mărinimie pe amândoi. Care dintre ei îl va iubi mai mult?” 43 Simon i-a răspuns: „Cred că cel căruia i-a iertat mai mult”. El i-a zis: „Ai răspuns corect”. 44 Apoi s-a întors spre femeie și i-a zis lui Simon: „Vezi femeia aceasta? Eu am intrat în casa ta și tu nu mi-ai dat apă ca să-mi fie spălate picioarele. Dar această femeie mi-a udat picioarele+ cu lacrimile ei și mi le-a șters cu părul ei. 45 Tu nu m-ai sărutat, dar, de când am venit aici, această femeie n-a încetat să-mi sărute picioarele cu tandrețe. 46 Tu nu mi-ai turnat ulei pe cap, dar această femeie mi-a turnat ulei parfumat pe picioare. 47 De aceea, îți spun că păcatele ei, deși multe*, sunt iertate,+ pentru că a iubit mult.+ Dar cui i se iartă puțin iubește puțin”. 48 Apoi i-a zis femeii: „Păcatele îți sunt iertate”.+ 49 Atunci cei care stăteau* la masă cu el și-au zis unul altuia: „Cine este acest om care iartă până și păcatele?”.+ 50 Dar el i-a zis femeii: „Credința ta te-a salvat.+ Mergi în pace!”.