Către romani

8 Prin urmare, pentru cei ce sunt în unitate cu Cristos Isus nu este nicio condamnare.+ 2 Fiindcă legea spiritului care dă viață în unitate cu Cristos Isus te-a eliberat+ de legea păcatului și a morții. 3 Ceea ce Legea nu putea să facă,+ deoarece era slabă+ din cauza cărnii, a făcut Dumnezeu trimițându-l pe însuși Fiul său+ într-o formă asemănătoare cărnii păcătoase+ pentru a înlătura păcatul. Astfel, El a condamnat păcatul în carne 4 pentru ca noi să împlinim cerința dreaptă a Legii+ umblând nu potrivit cărnii, ci potrivit spiritului.+ 5 Fiindcă cei ce trăiesc potrivit cărnii își îndreaptă mintea spre lucrurile cărnii,+ dar cei ce trăiesc potrivit spiritului, spre lucrurile spiritului.+ 6 Căci a îndrepta mintea spre carne înseamnă moarte,+ dar a îndrepta mintea spre spirit înseamnă viață și pace;+ 7 fiindcă a îndrepta mintea spre carne înseamnă dușmănie cu Dumnezeu,+ deoarece carnea nu este supusă legii lui Dumnezeu și, de fapt, nici nu se poate supune. 8 Astfel, cei ce trăiesc potrivit cărnii nu-i pot fi plăcuți lui Dumnezeu.

9 Totuși, voi nu trăiți potrivit cărnii, ci potrivit spiritului,+ dacă spiritul lui Dumnezeu locuiește, într-adevăr, în voi. Însă, dacă cineva nu are spiritul lui Cristos, acela nu este al lui. 10 Dar, dacă Cristos este în unitate cu voi,+ spiritul dă viață datorită dreptății, deși corpul este mort din cauza păcatului. 11 Deci, dacă spiritul celui ce l-a sculat pe Isus din morți locuiește în voi, cel ce l-a sculat pe Cristos Isus din morți+ va da viață și corpurilor voastre muritoare+ prin spiritul său care locuiește în voi.

12 Așadar, fraților, noi avem o obligație, dar nu față de carne ca să trăim potrivit dorințelor ei;+ 13 căci, dacă trăiți potrivit cărnii, în mod sigur veți muri, dar dacă, prin spirit, faceți să moară practicile corpului,+ veți trăi.+ 14 Căci toți cei care sunt conduși de spiritul lui Dumnezeu sunt, într-adevăr, fii ai lui Dumnezeu.+ 15 Fiindcă voi n-ați primit un spirit de sclavie care provoacă din nou teamă, ci ați primit un spirit de adopție ca fii, spirit care ne face să strigăm: „Ava, Tată!”.+ 16 Spiritul însuși depune mărturie împreună cu spiritul nostru+ că suntem copii ai lui Dumnezeu.+ 17 Prin urmare, dacă suntem copii, suntem și moștenitori – da, moștenitori ai lui Dumnezeu, dar comoștenitori+ cu Cristos – , cu condiția să suferim împreună+ cu Cristos ca să fim și glorificați împreună cu el.+

18 De aceea, consider că suferințele din prezent nu înseamnă nimic în comparație cu gloria care va fi revelată în noi.+ 19 Căci creația așteaptă cu nerăbdare revelarea fiilor lui Dumnezeu.+ 20 Deoarece creația a fost supusă inutilității+ nu din proprie voință, ci prin cel care a supus-o, pe baza speranței+ 21 că* și creația va fi eliberată+ din sclavia degradării și va avea glorioasa libertate a copiilor lui Dumnezeu. 22 Căci știm că toată creația continuă să geamă și să sufere până acum. 23 Și nu numai atât, ci și noi, care avem primele roade, adică spiritul,+ da, și noi gemem în noi înșine,+ așteptând cu nerăbdare adopția ca fii,+ eliberarea de corpurile noastre prin răscumpărare.+ 24 Fiindcă în această speranță am fost salvați; dar o speranță care se vede nu este speranță, căci mai speră omul într-un lucru pe care îl vede? 25 Dar, dacă sperăm+ într-un lucru pe care nu-l vedem,+ continuăm să-l așteptăm cu perseverență.+

26 În mod asemănător, și spiritul vine în ajutorul nostru când suntem slabi,+ fiindcă uneori nu știm pentru ce să ne rugăm, dar spiritul însuși pledează pentru noi cu suspine negrăite. 27 Însă cel care cercetează inimile+ cunoaște intenția spiritului, deoarece acesta pledează pentru sfinți în armonie cu voința lui Dumnezeu.

28 Noi știm că Dumnezeu face ca toate lucrările sale să conlucreze spre binele celor care îl iubesc, al celor care sunt chemați potrivit scopului său;+ 29 fiindcă pe cei cărora le-a acordat mai întâi atenție i-a și ales dinainte să fie modelați după chipul Fiului său,+ pentru ca el să fie întâiul născut+ între mulți frați.+ 30 Mai mult, pe cei pe care i-a ales dinainte+ i-a și chemat,+ iar pe cei pe care i-a chemat i-a și declarat drepți.+ În sfârșit, pe cei pe care i-a declarat drepți i-a și glorificat.+

31 Ce vom spune deci despre aceste lucruri? Dacă Dumnezeu este cu noi, cine va fi* împotriva noastră?+ 32 Întrucât el nu l-a cruțat nici chiar pe Fiul său, ci l-a dat pentru noi toți,+ nu ne va da cu bunăvoință și toate celelalte lucruri împreună cu el? 33 Cine va aduce vreo acuzație împotriva aleșilor lui Dumnezeu?+ Dumnezeu este Cel care îi declară drepți.+ 34 Cine îi va condamna? Cristos Isus este cel care a murit, ba chiar a fost sculat din morți, este la dreapta lui Dumnezeu+ și pledează pentru noi.+

35 Cine ne va separa de iubirea lui Cristos?+ Necazul sau suferința sau persecuția sau foamea sau lipsa de îmbrăcăminte sau pericolul sau sabia?+ 36 După cum este scris: „În fiecare zi suntem dați la moarte pentru tine, suntem considerați niște oi de înjunghiat”.+ 37 Însă din toate acestea ieșim pe deplin victorioși+ prin cel care ne-a iubit. 38 Căci sunt convins că nici moartea, nici viața, nici îngerii, nici guvernările, nici lucrurile prezente, nici lucrurile viitoare, nici puterile,+ 39 nici înălțimea, nici adâncimea și nicio altă creație nu ne vor putea separa de iubirea lui Dumnezeu care este în Cristos Isus, Domnul nostru.